Donald Trump a aprobat iniţierea unor noi misiuni cu echipaj uman pe Lună

Donald Trump a semnat directiva luni, în prezenţa lui Harrison Schmitt, unul dintre ultimii americani care au păşit pe Lună, în urmă cu 45 de ani, scrie Mediafax.

Cele mai recente misiuni cu echipaj uman pe Lună au avut loc în 1972.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

„De data aceasta, nu numai că vom înfige steagul şi ne vom lăsa amprentele”, a spus Trump în timpul ceremoniei care a avut loc la Casa Albă. „Vom crea o fundaţie pentru o misiune ulterioară pe Marte şi poate, într-o zi, în multe alte lumi mai departe”, a mai spus Trump.

Potrivit directivei, NASA trebuie să îşi canalizeze eforturile pentru a trimite oameni în spaţiu, noile politici din domeniu fiind aprobate de toate partidele din SUA.

Însă problemele cele mai grave privesc bugetele misiunilor şi termenele limită de execuţie.

Experţii în politici spaţiale sunt de părere că orice încercare de a trimite oameni pe Marte, o planetă situată la 225 de milioane de kilometri de Terra, va necesita un buget şi resurse tehnice uriaşe.

Prima misiune cu echipaj uman spre Lună a fost Apollo 8, care a orbitat satelitul natural al Terrei în Ajunul Crăciunului din 1968. Însă clipa în care Neil Armstrong a devenit primul om care a atins suprafaţa Lunii, pe 20 iulie 1969, a reprezentat momentul de vârf al realizărilor NASA din anii 1960.

Din decembrie 1972, niciun om nu a mai ajuns pe Lună.

Începând din anii 1990, mai multe sonde spaţiale au fost plasate pe orbita lunară, inclusiv sonda europeană SMART1, în 2003.

Trump a declarat, luni, că speră ca Armstrong „să nu fi fost ultimul” om care a ajuns pe satelitul natural al Pământului.

Celebru astronaut Buzz Aldrin, al doilea om care a păşit pe Lună, după Armstrong, şi un pasionat susţinător al viitoarelor misiuni spaţiale, a fost şi el prezent la evenimentul de luni, dar numele lui nu a fost menţionat de Trump în discursul său.

După anunţul făcut de Trump, administratorul NASA, Robert Lightfoot, a declarat că agenţia spaţială americană „îşi va alinia strategic eforturile pentru a readuce oamenii pe Lună, a călători pe Marte şi a deschide calea spre noi misiuni dincolo de adâncurile sistemului solar”.

Şi fostul preşedinte american George W. Bush a dorit să retrimită astronauţii americani pe Lună, în cadrul programului Constellation, derulat între anii 2005 şi 2009.

Costurile pentru programul Constellation, în cadrul căruia americanii urmau să ajungă din nou pe Lună până la sfârşitul anilor 2020, au fost preconizate la suma de 100 de miliarde de dolari.

În 2009, preşedintele american Barack Obama a considerat că programul are costuri prea mari şi că nu aduce nimic nou şi l-a anulat, pentru ca NASA să îşi concentreze eforturile asupra misiunilor cu echipaj uman pe Marte, având ca termen anii 2030.

În cadrul noilor misiuni pe Lună se doreşte „explorarea şi utilizarea pe termen lung” a suprafeţei satelitului.

În vederea acestor misiuni, administraţia Trump a avut mai multe întâlniri cu şeful SpaceX, Elon Musk, şi proprietarul Amazon, Jeff Bezos, care deţine compania spaţială Blue Origin.

Casa Albă a anunţat într-un comunicat că vrea să încheie parteneriate cu alte state, precum şi cu industria spaţială privată, în vederea dezvoltării de noi tehnologii şi mijloace de realizare a noilor misiuni cu echipaj uman pe Marte şi alte destinaţii din Sistemul nostru solar.