Aceste statistici negre apar, în primul rând, din cauza lipsei de informare a pacientului român. Simptomele cancerului pulmonar sunt greşit interpretate de pacienţi, iar cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent. Şi la nivel mondial, cancerul pulmonar este cel mai frecvent diagnosticat tip de neoplazie.
„Atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient. De aceea, insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. O vizită la medic le poate salva viaţa.”, spune Florin Mihălţan, medic pneumolog.
Din 2012 până în prezent, numărul deceselor cauzate de cancer a crescut cu aproximativ 3.000 de persoane pe an, în condiţiile în care o treime dintre cancere pot fi prevenite. Cu toate acestea, România a ajuns în situaţia în care jumătate dintre cancere au ajuns să fie mortale, fiind depistate mult prea târziu, când medicina nu mai are ce să facă, iar mortalitatea prin tumori este a doua cea mai frecventă cauză de deces în ţara noastră.
Românii, reticenţi în ceea ce priveşte vizita anuală la medic: „Eu nu m-am dus la doctor 25 de ani”
Problemele de care se loveşte îngrijirea oncologică din România şi sistemul de sănătate în general, semnalate atât de medici, cât şi de cei aflaţi în organismele de conducere a statului şi se ocupă de situaţia din sănătate, pornesc, în primul rând, de la bugetul extrem de mic de care beneficiază sănătatea. Apoi, vorbim despre lipsa unei legi a prevenţiei, alături de mentalitatea românilor, care merg pe ideea că nu li se poate întâmpla lor şi nu îşi fac controale regulate. Avem, în România, o lipsă acută a educaţiei pentru sănătate, care nu a beneficiat de atenţia cuvenită şi nu a fost introdusă în şcoli, deşi a existat o propunere în acest sens.
Laszlo Attila, senator membru al Comisiei pentru Sănătate Publică, recunoaşte că România a ajuns în situaţia în care planurile de prevenţie zac în sertare, în condiţiile în care 40.000 – 50.000 de decese cu cauză oncologică ar putea fi evitate în fiecare an.
Citeşte continuarea pe Gândul.