Turismul viticol din România: De ce românii pot renunţa la munte sau la mare pentru o cramă
„Turismul viticol este o activitate neînţeleasă. Îmi zice lumea foarte des – dar cu banii ă?tia mă duc la mare sau la munte. De ce să merg la o cramă?”, spune Alina Iancu. „Aud foarte des – de ce costă atâta?”. Tururile pe care le organizez eu constau în o zi de mers în care vizităm două-trei crame, degustăm 14-15 vinuri, avem parte de un prânz, iar transportul este asigurat. Costul este de 350 de pentru lei transport. Este un sector nepromovat şi neîn?eles. Consumatorii trebuie să realizeze de ce sunt aceste costuri şi care sunt beneficiile, dar şi că se pot relaxa şi la crame, nu doar la munte sau la mare”, a declarat Iancu.
„Pentru clienţi este o experienţă persoanală, ei vor să afle povestea cramei şi a oamenilor din spatele cramei. Nu ne limitaăm doar la vin, ci adăugăm povestea viei, strugurilor, procesului de vinificaţie. Majoritatea clienţilor fac eforturi să vină la cramă pentru că nu se mulţumesc cu ceea ce scrie pe eticheta sticlei. Majoritatea crameor sunt în zone rurale foarte frumoase şi oferă o experienţă liniştită pentru consumatori”, este de părere Zoe Ghiuri, manager Crama Rasova.
Beneficiile cramelor care organizează astfel de excursii, pe lângă faptul că vinul lor este cunoscut, constau în faptul că oamenii vin şi degustă, apoi vor mai cumpăra în viitor, dar vor şi povesti mai departe oamenilor care la rândul lor ar putea deveni clienţi, a explicat Roxana Ana, marketing manager Crama Rotenberg.
De asemenea, există şi o tendinţă ca firmele să-şi ducă angajaţii la crame pentru teambuilding, astfel aceştia pot degusta vinuri direct din tancuri, iar toamna pot participa activ la culesul strugurilor, îşi pot face propriul vin, dar şi desena propria etichetă, notează Mediafax.