În acest an, Premiul Nobel pentru Pace a fost câştigat de Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN). Campania a primit premiul ''pentru munca sa de atragere a atenţiei privind consecinţele catastrofale produse asupra umanităţii în urma utilizării oricărui tip de arme nucleare, cât şi pentru eforturile membrilor privind obţinerea unui tratat care interzice utilizarea armelor de acest tip''.
În prezent, unele ţări lucrează la modernizarea arsenalului nuclear, un exemplu cunoscut este Coreea de Nord. Conform declaraţiei comitetului norvegian, armele nucleare reprezintă o ameninţare constantă asupra omenirii şi a întregii vieţi de pe Pământ. Prin intermediul muncii sale, ICAN a ajutat la umplerea unui gol legislativ. Unul dintre argumentele importante privind interzicerea armelor nucleare are la bază suferinţa inacceptabilă pe care un război nuclear ar putea să o provoace umanităţii. ICAN este o coaliţie nonguvernamentală formată din aproximativ 100 de ţări de pe glob. Coaliţia a depus eforturi pentru a convinge ţările să coopereze pentru eliminarea şi interzicerea armelor nucleare. Până în prezent 108 ţări au depus jurământul cunoscut cu denumirea de ”Jurământul Umanităţii”.
ICAN a condus societatea civilă către obţinerea interzicerii armelor nucleare prin intermediul reglemetărilor internaţionale. Pe 7 iulie 2017, 122 de ţări membre ale Naţiunilor Unite s-au alăturat Tratatului de Interzicere a Armelor Nucleare. La scurt timp după ce 50 de state au ratificat tratatul, interdicţia armelor nucleare va intra în vigoare.
Comitetul Norvegian pentru Nobel a declarat că este conştient de faptul că interzicerea la nivel internaţional a armelor nucleare nu va putea duce la eliminarea completă a acestora, de asemenea membrii comitetului sunt conştienţi că ţările care au deja acest tip de arsenal nu vor susţine tratatul. Însă comitetul declară că pentru obţinerea unei lumi fără arme nucleare, următorul pas este reprezentat de implicarea ţărilor care deţin armament nuclear în tratat.
Astfel că premiul din acest an reprezintă un apel al acestor ţări pentru iniţierea negocierilor, în urma cărora vor putea monitoriza şi elimina aproximativ 15.000 de arme nucleare din lume. Cinci dintre aceste ţări, care deţin armament nuclear SUA, Marea Britanie, Rusia, Franţa şi China încearcă să obţină acest obiectiv după semnarea Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1970.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat preşedintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, pentru eforturile sale de a pune capăt războiului civil de 50 de ani.
În urma războiului civil din Columbia care a durat 50 de ani, peste 220.000 de vieţi omeneşti au pierit, iar aproximativ şase milioane de oameni au fost relocaţi. Premiul Nobel pentru Pace 2016 a fost acordat preşedintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, precum şi tuturor locuitorii ţării ce nu şi-au pierdut speranţa pentru obţinerea păcii. De asemenea, premiul reprezintă un tribut pentru toate victimele războiului civil.
Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, „pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.
În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină „aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.
De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.
Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.
În acest an au fost selectaţi 318 candidaţi la Premiul Nobel pentru Pace, dintre care 215 sunt individuali, iar 103 organizaţii.
Sezonul Nobel 2017 a debutat pe 2 octombrie, moment în care cercetătorii Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young au căştigat
Premiul pentru Medicină. Pe 3 octombrie, Rainer Weiss, Barry C. Barish şi Kip S. Thorne au câştigat
Nobelul pentru Fizică datorită contribuţiilor aduse la observaţiile undelor gravitaţionale. Pe 4 octombrie specialiştii Jacques Dubochet, Joachim Frank şi Richard Henderson au primit
Nobelul pentru Chimie. Savanţii au ajutat la elaborarea metodei microscopice crio-electronice care determină structura biomoleculelor în soluţie. Iar
Nobelul pentru Literatură a fost acordat autorului Kazuo Ishiguro ”pentru romanul său cu puternic impact emoţional”.
Ultimul premiu din acest an este cel pentru Economie, ce va fi acordat luni, 9 octombrie.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: