Ţi se întâmplă deseori să refuzi invitaţii în grupuri sociale de teamă că nu te vei simţi în largul tău? Te temi că vei fi judecat de ceilalţi când intri într-o încăpere? Sau este chiar mai rău de atât, gândul de a fi într-un grup de oameni îţi dă palpitaţii?
Este imposibil să eviţi viaţa socială în totalitate dacă vrei să duci o viaţă normală şi ştim, din numeroase studii şi cercetări psihologice realizate de-a lungul anilor, că relaţiile sociale bune sunt un factor major în fericirea noastră. “Anxietatea socială este cea mai comună formă de tulburare de anxietate. Studiile au arătat că afectează aproximativ 13-14% din oameni la un moment dat în viaţa lor, iar izolarea creată de anxietatea socială poate duce la singurătate şi depresie, care nu fac altceva decât să scadă stima, încrederea de sine şi multe alte efecte negative”, explică Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
De ce avem emoţii în public?
Emoţia este definită ca o reacţie afectivă de intensitate mijlocie şi de durată relativ scurtă, însoţită de modificări în activitatea organismului, oglindind atitudinea individului faţă de realitate. Cuvântul “emoţie” provine din cuvântul latin “emotionis”, în traducere “impulsul ce aduce reacţii”.
“Emoţiile pot fi traduse şi prin energii în mişcare (e-motion, energy motion), deci au rolul de a face ca lucrurile să se întâmple în jurul nostru, deoarece suntem puşi în mişcare. Cu toţii avem nevoi de bază adânci – pentru afecţiune, securitate, iubire, hrană, adăpost. Avem nevoie de statut, de semnificaţie, de atenţie. Avem nevoie de stimulare, de exersarea creativităţii. Unele emoţii ne conduc către experienţe care ne ajută să ne satisfacem aceste nevoi, iar altele ne îndepărtează de experienţe sau situaţii care, credem noi, ne-ar împiedica să satisfacem nevoile noastre esenţiale. Gândeşte-te la poftă, dragoste, mânie – sunt emoţii care ne motivează spre o experienţă. Şi gândeşte-te la emoţii care ne îndepărtează de ceva – frică, teroare, dezgust. Sperăm întotdeauna că emoţiile noastre îşi fac bine treaba şi ne conduc spre ceea ce este bun pentru noi. Dar uneori nu reuşesc. Fobia sau anxietatea socială este una dintre ele. O altă problemă este că, cu cât eviţi mai mult o situaţie, cu atât creşte frica în jurul ei. Creierul tău emoţional trage concluzii din comportamentul tău: dacă eviţi o situaţie tot timpul, înseamnă că este periculoasă. Aşa că o să-ţi ridice şi mai mult teama de această situaţie pentru a se asigura că vei sta departe”, este de părere hipnoterapeutul Eugen Popa, preşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză.
Ce este Anxietatea Socială?
Există o diferenţă între senzaţia de a nu te simţi confortabil într-un loc în care nu cunoşti pe nimeni şi disperarea care poate să apară chiar şi atunci când eşti însoţit de prieteni sau familie. De asemenea, există o diferenţă radicală între anxietatea socială şi starea de introversie, care este o caracteristică a personalităţii noastre, a temperamentului nostru.
“Nimănui nu îi place să fie judecat, criticat, să fie neplăcut de alţii, însă pentru unii frica de a primi reacţii negative din partea celorlalţi se poate transforma în paranoia şi panică în momentul în care intră în contact cu cineva. Persoanele cu tulburare de anxietate socială au o frică iraţională de a fi urmărite, judecate sau evaluate, se simt iraţional jenate şi umilite. Anxietatea şi disconfortul devin atât de extreme în unele cazuri, încât interferează cu viaţa de zi cu zi. Diferenţa între timiditate normală şi anxietate socială este dată de severitatea şi persistenţa simptomelor care se manifestă”, explică hipnoterapeutul Eugen Popa.
Persoanele care suferă de tulburare de anxietate socială prezintă atât simptome emoţionale, cât şi fizice.
Dintre simptomele emoţionale, amintim: frica intensă de situaţii şi locuri în care nu cunoşti alte persoane, de a fi în centrul atenţiei, de a nu spune ceva nepotrivit, de situaţiile în care ai putea să fii judecat, imposibilitatea de a stabili un contact vizual cu oamenii, teama că ceilalţi ar putea să îţi descopere frica, ruşinea, teama de a părea prost, ciudat, teama de a mânca în faţa altor oameni, eama de a purta discuţii telefonice de faţă cu alte persoane, teama de a fi tachinat, de a se glumi pe seama ta etc.
Dintre simptomele fizice, cele mai evidente sunt: îmbujorarea, transpiraţia abundentă, tremuratul, tensiune musculară, bătăile puternice de inimă, probleme de respiraţie, gură uscată, bâlbâială etc.
“Consecinţele tulburării de anxietate socială pot fi devastatoare, indivizii care suferă de aceasta fiind mai susceptibili de a fi singuri, de a atinge niveluri mai scăzute de educaţie şi de a se îndrepta şi către alte afecţiuni precum depresia, abuzul de droguri şi alcool. În general, un individ care suferă de anxietate socială are puţini oameni în jurul său şi un istoric de muncă neregulat”, explică Eugen Popa.
Anxietatea socială poate fi combătută prin hipnoterapie
În opinia specialistului, anxietatea socială provine, de obicei, dintr-o anumită traumă ascunsă, inconştientă, şi având în vedere că este o problemă care provine din subconştientul nostru, eforturile noastre conştiente de a lupta împotriva situaţiei pot eşua cu uşurinţă. Acest lucru nu va face nimic altceva decât să ne scadă şi mai mult încrederea de sine.
“Anxietatea socială este un comportament învăţat. Nu te-ai născut cu această reacţie; la un moment dat în viaţa ta s-a întâmplat ceva care a provocat mintea să gândească şi să acţioneze în acest fel. Cu toate acestea, poţi învăţa mintea să gândească şă să acţioneze într-un mod complet diferit folosind hipnoterapia. Această metodă te ajută să îţi schimbi sistemul de credinţe şi legăturile adânci care îţi afectează viaţa. Îţi poate stimula stima de sine şi creşte încrederea, ceea ce va duce la schimbarea atitudinii faţă de tine dar şi faţă de ceilalţi. Te ajută să te relaxezi şi să anulezi disconfortul fizic pe care îl simţi când intri în contact cu alte persoane. De fapt, hipnoza te ajută să ajungi la baza problemei şi este cel mai eficient mod prin care îţi poţi gestiona anxietatea socială”, spune hipnoterapeutul Eugen Popa.