„Ficatul este o uzină într-un singur organ. Participă la funcţiile vitale ale organismului, cum ar fi digestie, imunitate şi curăţare, pentru că detoxifiere nu există. În cazul în care alimentaţia şi mişcarea nu sunt adaptate fiziologiei individuale, organele interne depozitează grăsime.
Pentru că noi nu depunem zahăr, dar îl transformăm în grăsime şi îl depunem pe organele interne. Depozitul de grăsime la nivelul ficatului se numeşte ficat gras sau steatoză hepatică, în termeni medicali’’, spune, pentru CSID, medicul Florin Ioan Bălănică, specialist în Medicină Personalizată şi Nutriţie.
Încărcarea ficatului produce o perturbare a funcţiilor acestuia şi un metabolism mai lent. Grăsimea de pe organele interne este cea care duce la boli metabolice, cum ar diabetul, hipertensiunea arterială şi sindromul X metabolic. „Consumul în exces de lipide de tot felul, animale sau vegetale, duce tot la depozitarea de grăsimi pe organele interne, subcutanat şi în circulaţie. Stresul este un factor favorizant pentru majoritatea bolilor fizice si emoţionale, este un fapt al vremurilor moderne’’, adaugă specialistul.
Mai întâi de toate, trebuie să ştim că ficatul nu doare decat în condiţiile unor patologii serioase, cum ar fi cancerul hepatic. Durerea apare prin compresia organelor învecinate. Vezica biliara, în termeni populari bila, poate să doară în cadrul mai multe tipuri de boli, cum ar fi diskinezia biliară, sindrom dispeptic de tip biliar şi litiaza biliara – pietre la bilă în termeni populari.
Simptomele care apar atunci când ficatul este afectat: greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, senzaţia de balonare, „pătarea pielii” şi, uneori, scăderea energiei. Totodată, ochii se pot îngălbeni, urina se închide la culoare şi fecalele se decolorează.