Sentimente care nu îşi găsesc rostul. De ce antipatizaţi pe cineva pe care abia l-aţi cunoscut?
Aceste sentimente sunt afecte care se descarcă acum, în loc să se descarce atunci când a trebuit. Ele trebuiau să fie simţite în altă parte, dar, datorită faptului că nu aţi putut să le simţiţi acolo, le trăiţi acum. Chiar dacă pare destul de banal şi de sec, aceste stări strică multe relaţii fie profesionale sau familiale.
Citeşte şi
Vorbele nerostite, faptele nefăcute sau dorinţele neconştientizate sau blocate se manifestă în moduri mult mai puternice şi mai deranjante decât ar fi făcut-o în situaţia originară.
Citeşte şi
În cazul trăirilor despre care am vorbit mai sus, principale sunt două variante: deplasarea afectului şi transferul.
Deplasarea afectului este un mecanism de apărare foarte des uzitat şi simplu de înţeles. Sentimentele ce nu pot fi simţite sau sunt simţite dar nu pot fi rostite într-o anumită situaţie se descarcă în alta.
Dacă la serviciu şeful dumneavoastră v-a criticat şi v-a făcut multe reproşuri şi datorită poziţiei, dumneavoastră nu aţi putut spune nimic, într-o situaţie în care vă simţiţi mai destins, acasă spre exemplu, descărcaţi toate trăirile din acele momente. De aceea când unele persoane ajung acasă fie plâng de greutăţile pe care le-a acumulat pe parcursul zile, fie se iau la ceartă.
Dacă până acum am vorbit despre sentimentele negative, acelaşi lucru se întâmplă şi cu cele pozitive, adică se pot evidenţia în alte situaţii decât cele iniţiale. Dacă vă îndrăgostiţi de o persoană, dar dragostea aceea nu este posibilă datorită diferitelor interdicţii (sociale, profesionale etc.), această dragoste poate fi resimţită şi în altă parte.
Dacă un bărbat se îndrăgosteşte de o fată numită Natalia, dar datorită faptului că este şefa lui nu poate nici măcar conştientiza acest afect, una dintre posibilităţile de descărcare ale aceste emoţii îl poate determina să se îndrăgostească şi să intre în relaţie cu o altă fată numită Natalia, cu o altă şefă a altei firme, cu o altă fată ce se aseamănă primei fete etc.
A doua variantă ce include sentimente ce nu se potrivesc cadrului este cea a transferului.
Primele persoane de care ne îndrăgostim sunt cele care au grijă de noi, fie părinţi, fie bunici sau alţi îngrijitori. În mod normal, în copilărie, dezvoltăm pe de-o parte sentimente de îndrăgostire faţă de persoanele de sex opus şi pe de altă parte sentimente de rivalitate faţă de persoanele de acelaşi sex din cadrul familiei. Datorită faptului că pe parcurs aflăm că nu vom fi toată viaţa copii, nu vom beneficia de dragostea lor tot timpul şi niciodată nu vom putea forma o familie cu ei, iar odată şi odată va trebui să ne găsim şi noi jumătatea în altă parte, noi blocăm aceste afecte. Acestea, chiar dacă sunt blocate ies în evidenţă mai des decât credem. Ele reprezintă bazele oricărei relaţii şi tot ele reprezintă şi principala sursă de probleme psihice.
De aceea mulţi bărbaţi se îndrăgostesc de şefele lor şi se ceartă cu şefii lor, iar multe femei se îndrăgostesc de şefii lor şi intră în conflict cu şefele lor. Un foarte bun exemplu este cel al preşedintelui Franţei care a intrat în relaţie cu profesoara lui de teatru.
Subiectul transferului este unul foarte mare cu implicaţii profunde şi de aceea voi aborda o serie de articole special pentru acesta.
Voi cum vă simţiţi faţă de şefii dumneavoastră?
Tiberiu Seeberger, psihoterapeut psihanalist în formare
0761517763