Alimentele care ard grăsimi şi metabolismul uman sunt elemente foarte complexe care nu au fost încă pe deplin înţelese nici chiar de către oamenii de ştiinţă, aşa că voi încerca să explic cât mai simplu acest proces, scrie CSID.
Proteinele, de exemplu, cresc în mod semnificativ rata metabolismului (ritmul de utilizare a “combustibilului” extras din hrană), producând căldură şi arzând mai multe calorii decât grăsimi sau carbohidraţi.
Alimentele cu calorii negative sunt cele care consumă mai multe calorii pentru a fi asimilate de organism decât se obţin în urma asimilării lor.
Anumite resurse de carbohidraţi (adică cele cu cel mai mic efect asupra conţinutului de zahăr din sânge) ne ajută, mai degrabă, să consumăm hrana pe care o ingerăm, decât să o depozităm sub formă de grăsime.
Anumite combinaţii de alimente, de exemplu protein şi calorii negative, pot fi utilizate pentru a repune în circuit depozitele de grăsime, transformându-le în energie – proces metabolic numit cetoză.
În funcţie de natura lor, grăsimile din alimentaţia noastră intervin – fie benefic, fie dimpotrivă –în modul în care organismul răspunde la insulină, un hormon produs de pancreas. Insulina controlează atât conţinutul de grăsimi din celulele noastre, cât şi concentraţia de zahăr din sânge.