Poziţiile corpului ”comunică”. Ce spun acestea despre noi

În opinia psihologului Andra Tănăsescu, oamenii au tendinţa de a se focusa pe cuvinte, pe informaţiile articulate pe care vor să le transmită, încât nu iau în considerare că anumite părţi ale corpului lor îi contrazic, informează Rador.

“Această discrepanţă majoră între ceea ce spune gura şi ce transmite corpul s-a acutizat în epoca Facebook, deoarece oamenii şi-au pierdut din antrenamentul comunicării faţă în faţă. Oamenii au uitat să transmită emoţii reale, au uitat că în întreg procesul de comunicare, corpul nostru ne confirmă sau ne infirmă cele transmise. Îngrijorător este faptul că oamenii au uitat chiar şi de importanţa comunicării paraverbale. Mulţi nu reuşesc să-şi adapteze tonul vocii la contextul social, vorbesc mult prea lent sau, dimpotrivă, mult prea repede, prea tare sau prea încet. Din cauza acestor inadvertenţe, oamenii nu se mai înţeleg unii cu alţii faţă în faţă, iar acest lucru poate duce la irascibilitate din partea ambelor părţi sau chiar la certuri”, afirmă psihologul Andra Tănăsescu.

Braţele şi picioarele “vorbesc” mai mult ca noi

Există cel puţin 6 poziţii ale corpului la care să fim foarte atenţi atunci când vorbim cu o persoană. Dacă vom fi mai atenţia la posturile pe care le adoptăm atunci când purtăm o conversaţie cu o altă persoană, vom observa imediat că acea persoană devine mai receptivă, mai interesată şi mai deschisă în raport cu noi.

1. Braţele încrucişate la piept. Atunci când persoana cu care vorbeşti îşi încrucişează braţele la piept înseamnă, de cele mai multe ori, că persoana caută la un nivel inconştient să se protejeze şi foloseşte braţele pe post de scurt. “Modul în care îşi încrucişează braţele precum şi momentul din discuţie în care o face poate determina cauza pentru care cealaltă persoană adoptă această postură. Cele mai întâlnite motive pentru care oamenii îşi încrucişează braţele la piept sunt: nesiguranţa sau neîncrederea în sine, reticenţă sau reţinere în exprimarea emoţiilor, invadarea spaţiului personal şi nevoia de protejarea a acestuia, plictiseală sau ostilitate (atunci când braţul dominant este cel drept)”, explică psihologul Andra Tănăsescu.

Citeşte continuarea în Rador.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cercetătorii au descifrat o parte din limbajul cimpanzeilor. Ce semnificaţie au anumite gesturi?

Cum discută între ei caii? Cercetătorii au aflat un lucru la care nu se gândise nimeni până acum

Vorbim cu noi înşine de 10 ori mai rapid decât cu semenii noştri

Cu măştile jos: arta de a minţi şi de a recunoaşte mincinoşii