Cât de benefică poate fi o relaţie începută la locul de muncă

“În ceea ce îl priveşte pe angajator, acesta nu îşi va dori ca angajaţii săi să fie implicaţi în astfel de relaţii. Din punctul său de vedere, se va afla într-o situaţie care iese din tiparele şi regulile de lucru general valabile. În plus, acest fapt poate avea o implicare emoţională foarte mare, ceea ce poate duce la o situaţie instabilă, lipsită de control”, subliniază psihologul Angela Nuţu pentru Gândul.

• Țara din Uniunea Europeană cu cele mai supraevaluate locuințe
• Cum arată viața pentru adulții care încă nu au plecat de acasă

În ceea ce îl priveşte pe angajat, povestea e diferită. “Atunci când vorbim de relaţii noi, vorbim întotdeauna de fluturi în stomac, de emoţie, de curiozitate, de anticipare  de un registru de emoţii extrem de atractiv. De multe ori, când iniţiem o relaţie, vedem lumea în roz, ni se pare că viitorul va fi perfect, iar el sau ea nu e nici mai mult nici mai puţin decât Făt Frumos sau Ileana Cosânzeana. Asta se întâmplă în prima fază, în primii trei ani! Începutul va fi o perioadă a bucuriei şi explorării reciproce, a satisfacţiilor împărtăşite. De aceea, o relaţie nouă, fie ea la locul de muncă sau nu, e bine venită, dar există şi un revers al medaliei. Cum gestionăm relaţia atunci când fluturii nu mai zburdă chiar aşa de tare, ce facem dacă nu ne potrivim cu Ileana Cosânzeana chiar aşa de bine pe cât am crezut? Să ne gandim că toate dificultăţile prezente în relaţie, şi ele nu sunt deloc puţine, vor fi cu atât mai mari dacă ne vedem cu persoana respectivă zi de zi şi mai trebuie să ne facem şi treaba foarte bine. Dacă nu reuşim acest lucru, ne putem da peste cap atât viaţa personală, cât şi cea profesională’’, adaugă psihologul Angela Nuţu pentru Gândul.

În general, primii ani sunt lipsiţi de presiuni.  “În prima faza, este posibil să ne străduim să facem totul bine, asta pentru a ne impresiona noul partener, pentru a-i arăta că suntem persoane extraordinare, eficiente, descurcăreţe, de succes. Atenţia ne va fi însă atrasă involuntar asupra noilor emoţii pe care le trăim, fiind mereu în preajma persoanei de care ne-am îndrăgostit, deci stimulul şi noutatea vor fi mereu prezente în câmpul atenţiei noastre, aşa că randamentul nostru poate scădea vertiginos. Pur şi simplu, vom merge la locul de muncă mai degrabă pentru a ne întâlni pertenerul decât pentru a lucra intens şi dedicat. Poate că nu e plăcut şi corect faţă de angajator, dar este o reacţie umană destul de previzibilă’’, adaugă specialistul.

Citeşte continuarea în Gândul.