Arca gigantică are o înălţime de 108 metri – fiind mai înaltă decât Statuia Libertăţii din New York – şi o greutate de 36.00 de tone, de trei ori mai grea decât Turnul Eiffel din Paris.
Structura a costat 2,1 miliarde de euro a fost plătită din fondurile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a arătat vizibil mândru de capacitatea Ucrainei de a face faţă acestui vestigiu de rău augur din trecutul sovietic al ţării: „Mulţi oameni au avut dubii şi au refuzat să creadă că acest lucru este posibil”, a spus Poroşenko la ceremonia festivă ce a avut loc în faţa noului dom. „Dragi prieteni, vă felicit – am reuşit! Au fost eforturi supra-omeneşti!”.
Norul reactiv de la locul celui mai mare accident nuclear cu consecinţe asupra civililor s-a răspândit de-a lungul a trei treimi din continentul european şi a determinat regândirea globală în privinţa suguranţei utilizării combustibililor nucleari.
Lucrările la fostul dom au început după ce incendiul de zece zile cauzat de explozie a fost în cele din urmă stins, însă radiaţiile s-au răspândit în afara reactorului explodat.
„Cofrajul s-a realizat prin eforturile supra-umane a mii de oameni obişnuiţi,” a declarat directorul Muzeului Cernobîl, Anna Korolevska.
„Nu au avut niciun soi de echipament de protecţie. Au lucrat în haine obişnuite în muncile din construcţie.”
În jur de 30 de muncitori care au curăţat zona reactorului au murit la scurt timp de la accident sau în săptămânile următoare din cauza cantităţii imense de radiaţii.
Sovieticii au încercat să muşamalizeze accidentul care a fost cauzat de erori umane în timpul unei verificări experimentale a reactorului, iar numărul persoanelor care au decedat după incident este încă subiect de discuţie.
ONU a estimat în 2005 că în jur de 4000 de oameni au murit după accident sau s-au stins din cauza cancerului sau a altor boli. Greenpeace este de părere că numărul este în jurul a 100.000 de victime. Autorităţile au menţinut o zonă de excludere de 30 de km în jurul centralei nucleare.
Deşi sovieticii declaraseră că sarcofagul reactorului va rezista 30 de ani, deteriorarea sa a început mult mai devreme.
„Praful radioactiv din interiorul structurii se risipeşte datorită fisurilor sarcofagului”, a declarat un reprezentant al Institutului pentru Probleme de Siguranţă în Energia Nucleară, precizând că structura existentă s-ar putea prăbuşi din cauza condiţiilor meteo extreme.
Noul dom ar trebui să reziste cutremurelor de 6,0 grade şi tornadelor extrem de rare în estul Europei.
Kievul s-a plâns că asistenţa europeană s-a materializat cu greu. BERD a contractat 40 de sponsori din diferite state care au contribuit cu fonduri la concursul lansat în 2007 în urma căruia s-a ales compania care urma să construiască domul mobil.
Un consorţiu francez format din două companii, cunoscut ca Novarka, a finalizat design-ul domului în 2010 şi a început să-l construiască în 2012. Domul de protecţie conţine echipament de control al radiaţiilor, guri de ventilaţie şi echipament de combatere a incendiilor. Echipamentele vor fi operative începând cu finele anului 2017. Tot atunci va fi dezasamblată vechea structură. Domul ar putea proteja Europa de reziduurile nucleare pentru următorii 100 de ani.
Sursa: Mediafax