Fidel Castro a murit. A fost o legendă a Cubei şi un personaj foarte controversat

Anunţul morţii lui Fidel Castro a fost făcut sâmbătă dimineaţa, la televiziunea de stat din Cuba, de fratele acestuia, Raul Castro: „Comandantul Revoluţiei cubaneze a decedat vineri la ora 22.29″ (sâmbătă, 5.29, ora României)”.

Citeşte şi:

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Invazia din Golful Porcilor şi ascensiunea lui Fidel Castro

Fidel Castro a condus Cuba timp de cinci decenii, din 2008, în urma demisiei sale, fiind urmat la conducere de fratele său Raul Castro.

Politician revoluţionar marxist-leninist, Fidel Castro a condus Cuba ca prim-ministru în perioada 1959-1976, iar apoi ca preşedinte, din 1976 până în 2008. În 2008, i-a predat puterea fratelui său, Raul Castro. Deşi retras din viaţa publică, Fidel Castro rămâne o sursă de inspiraţie pentru nucleul dur al Administraţiei socialiste de la Havana.

 „Nu m-am născut politician. Dar, încă din tinereţe, am observat lucruri care mi-au rămas în minte, care m-au ajutat să înţeleg realităţile din jurul meu”, scria Fidel Castro la un moment dat, notează BBC.

„Fidel Castro şi-a petrecut o mare parte a vieţii în centrul atenţiei şi în tensiune, supravieţuind cinci decenii comploturilor şi tentativelor de asasinat”, scria CNN, în 13 aug 2016, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani de către Fidel Castro.

În luna aprilie, într-o rară apariţie publică, Fidel Castro declara: „În curând voi împlini 90 de ani. Nu mi-ar fi trecut niciodată prin minte această idee. Nu am făcut niciun efort pentru asta, este ironia sorţii. În curând, voi fi ca toţi ceilalţi”.

Deşi retras din viaţa publică, Fidel Castro a rămas o sursă de inspiraţie pentru nucleul dur al Administraţiei socialiste de la Havana, condusă de fratele său, Raul Castro.

Autorităţile cubaneze au susţinut că Fidel Castro a reuşit să supravieţuiască la 600 de tentative de asasinare, dar cifra este imposibil de confirmat.

Castro şi criza rachetelor din Cuba, momentul în care omenirea a fost pe cale de dispariţie

Una dintre marile momente din lunga şi controversata carieră a lui Fidel Castro a fost celebra criză a rachetelor din Cuba a fost fără îndoială, cel mai important moment al Războiului Rece, derulat în trecut între blocul sovietic şi cel ocidental.

Când în luna octombrie a anului 1962, J.F. Kennedy – preşedintele american din acea vreme a fost informat că un avion de spionaj americand e tip U-2 a descoperit rachete cu încărcătură nucleară trimise de sovietici în Cuba, bastionul lor comunist din Caraibe, acesta şi-a dat seama că este în mijlocul unei situaţii limită. Timp de 13 zile fatidice, cât timp Kennedy s-a confruntat cu Hruşciov, întreaga lume a trăit probabil cele mai încordate momente din întreaga noastră istorie.

 Imediat după ce a obţinut puterea deplină în Cuba anului 1969, liderul revoluţionar cubanez Fidel Castro a avut ca obiectiv principal, şi logic până la un punct, stabilirea unei alianţe trainice între ţara sa şi Uniunea Sovietică. Sub regimul său, Cuba s-a dezvoltat ca o ţară dependentă ombilical de URSS datorită ajutorului militar şi economic oferit de aceasta. Guvernul lui Castro era iniţial neutru competiţiei multiple dintre cele două superputeri.
 
URSS-ul iniţial nu era interesată de Cuba, iar Fidel Castro chiar vizitase Statele Unite în decursul anului 1959. Dar când reformele socialiste implementate de Castro au ameninţat intersele americanilor proprietari de pâmânturi din Cuba, brusc Castro a devenit un personaj indezirabil în toate cercurile de putere din Washington. Ostilitatea relaţiilor cubaneze-americane a oferit o ocazie mult aşteptată de Uniunea Sovietică care dorea instalarea unui avanpost militar în coasta americanilor. SUA a decis atunci să înceteze în anul 1961 orice relaţie diplomatică cu Cuba.

În acelaşi timp sovieticii erau în plin Război Rece (1945-1991) cu americanii şi aliaţii lor occidentali, perioadă presărată pe atunci cu numeroase confruntări politice şi economice. Cele două blocuri au intrat în probabil cea mai tensionată fază a relaţiei lor imediat după ce pilotul unui avion de spionaj de tip U-2 care zbura la mare altitudine deasupra Cubei pe data de 14 octombrie 1962 a fotografiat asamblarea mai multor rachete sovietice cu rază medie de acţiune de tip SS-4 care erau asamblate pentru o ulterioară instalare.

Citeşte continuarea aici!