Apneea în somn, sindromul care afectează unul din cinci bărbaţi. Care sunt simptomele, cum se tratează?

Vivian Şendroiu, doctor specialist la Dental Vivclinique, vorbeşte despre toate problemele legate de apneea în somn

.Ce Este Sindromul de Apnee in Somn?

“Apneea de somn este o afecţiune des întălnită care afectează respiraţia şi funcţionalitatea organismului. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult, ” afirmă aceasta.

Sindromul apneei în somn este de trei tipuri:

1. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv
Prima şi cea mai întâlnită formă de apnee este cea de tip obstructiv. Apneea de tip obstructiv se manifestă prin lipsa respiraţiei la nas şi la gură în timp ce musculatura respiraţiei îşi continuă activitatea.

Deşi căile aeriene superioare nu funcţionează corect, muşchii respiratori încearcă să realizeze respiraţia ceea ce duce la o luptă vizibilă (o zbatere vizibilă) între nivelul pieptului şi nivelul gâtului.

2. Sindromul de apnee în somn de tip central
Apneea în somn de tip central se manifestă prin lipsa activităţii musculaturii respiratorii. Fluxul de aer este tăiat, iar persoana care suferă de acest sindrom nu manifestă mişcări ale pieptului.

3. Sindromul de apnee în somn de tip mixt
Este un mix între apneea de tip obstructiv şi cea de tip central. În stadiu iniţial este un deficit de comandă care se continuă cu deficienţa mecanică/motorie.

Sindromul de tip mix începe ca o apneea de tip central manifestată printr-o pauză totală a respiraţiei şi se termină ca cea de tip obstructiv manifestată printr-o zbatere a pieptului.

În funcţie de numărul pauzelor respiratorii putem clasifica stadiul apneei obstructive în somn în trei categorii:

1. Uşoară – 5 până la 15 pauze de respiraţie pe oră
2. Moderată – 15 până la 30 de pauze de respiraţie pe oră
3. Severă – peste 30 de pauze de respiraţie pe oră

În funcţie de stadiul de apnee, somnologul împreună cu dentistul şi/sau ORL-istul stabilesc cel mai bun tratament pentru pacient.

Care Sunt Simptomele Apneei în Somn?

Sindromul de apnee în somn se manifestă prin sforăit şi pauze în respiraţie care depăşesc 10 secunde. Sforăitul poate fi considerat principalul semnal de alarmă pentru apneea de tip obstructiv.

Alte simptome frecvente ale apneei în somn sunt:

● Depresie
● Lipsa de concentrare
● Uscăciune a gâtului la trezire
● Iritabilitate
● Tulburări de memorie
● Tulburări de atenţie
● Schimbări de dispoziţie
● Sforăit care poate fi zgomotos şi persistent, de obicei mai evident în apneea obstructivă
● Treziri bruşte însoţite de scurtarea respiraţiei, care indică mai curând apnee centrală decât obstructivă
● Insomnie (dificultăţi de menţinere a somnului)

Apneea de somn poate fi asociată cu:
● Hipertensiune arterială
● Infarct miocardic (atacuri de cord)
● Isuficienţă cardiacă
● Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
● Accidente vasculare cerebrale
● Somnolenţă pe parcursul zilei
● Risc crescut de accidente rutiere

Persoanele care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosite şi somnolenţe în timpul zilei, iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa pe timp de zi suferă drastic.

Cum se Tratează Apneea de Somn?

Cu ajutorul gutierelor şi a aparatelor orale, terapia tulburărilor de somn tratează o multitudine de probleme începând de la sforăit până la apneea nocturnă obstructivă.

Desigur, înainte de a începe tratamentul pentru apnee trebuie să existe un diagnostic oferit de un medic somnolog certificat, afirmă Vivian Şendroiu, doctor specialist la Dental Vivclinique.
 
Medicul somnolog are rolul de a pune diagnosticul va folosit un aparat portabil de poligrafie pe care pacientul îl foloseşte acasă. Poligrafele înregistrează fluxul naso-bucal, mişcările toracelui şi sforăitul.  

Prelucrarea acestor date vor indica gradul de severitate al apneei în somn şi sunt intepretate de către medic.

Masca CPAP

Cel mai comun tratament pentru apneea în somn se realizează cu un dispozitiv pe nume  CPAP – o mască care introduce aerul sub presiune pozitivă la nivelul nasului şi al gurii.

CPAP-ul menţine căile aeriene deschise introducând forţat aer, printr-un tub flexibil.

Terapia pe bază de CPAP presupune purtarea permanentă a unei măşti care va introduce aer sub presiune în plămâni în timp ce dormiţi.

Deşi terapia CPAP este eficientă, mulţi pacienţi o găsesc incomfortabilă şi nu o tolerează (fizic sau psihic). Din acest motiv, medicul poate recomanda o gutieră specială anti-apnee sau anti – sforăit.  

Gutierele Orale Pentru Apnee

“Mulţi oameni preferă gutierele orale deoarece sunt confortabile, portabile şi uşor de folosit,” afirmă dr. Vivian Şendroiu.

Gutiera antiapnee/antisforăit seamană cu gutiera pentru sportivi sau cu un aparat mobil ortodontic.  Gutiera împiedică fenomenul de sforăit şi apariţia unui obstacol în calea aerului respirat.

Cum ajută o gutieră antiapnee?

Gutiera antiapnee “trage” de mandibulă înspre exterior şi lărgeste calea aeriană prin care circulă aerul pe care noi îl respirăm.  În acest fel, părţile moi din interiorul cavităţii bucale sunt ţinute în tensiune, nu mai vibrează iar astfel, tu nu mai sforăi!

Tratamente generale:

Alte măsuri generale pe care le poţi lua pentru prevenirea apneei de somn sunt:

1. Corectarea greutăţii corporale
2. Evitarea consumului  de alcool
3. Evitarea utilizării de pastile pentru somn, de asemenea medicaţia pentru depresie sau dureri de cap trebuie luată numai cu acordul medicului
4. Respectarea orelor de somn
5. Modificarea poziţiei corpului în timpul somnului

“Aspecte care ţin de educaţia personală şi controlul de sine sunt foarte importante în tratarea apneei. O alimentaţie corectă şi un stil de viaţă sănătos vor contribui la prevenirea simptomelor apenii,” precizează dr. Vivian Şendroiu.

Riscurile Apneei în Somn

Netratarea apneei în somn poate avea consecinţe serioase asupra sănătăţii tale.

Întreruperile repetate ale respiraţiei duc la superficializarea somnului sau la somn insuficient. La rândul lui, somnul insuficent duce la lipsa concentrării pe durata zilei si producerea accidentelor.

O directivă recentă a Uniunii Europene restricţionează dreptul de a conduce în cazul persoanelor cu apnee severă sau moderată. În clasamentul European al accidentelor produse de adormirea la volan, România se situează pe locul cinci.

De asemenea, dacă într-un interval de o oră suferi cel putin 10 întreruperi ale respiraţiei (cu o durată de 10 milisecunde fiecare), cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă.

Inima poate să bată mai repede sau mai încet, ceea ce înseamnă că pacientul este expus riscului de boală cardiacă.

Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială („microtrezire”), însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă.

Somnul superficial înseamnă că organismul nu se reface suficient în timpul nopţii iar tu vei suferi stări de somnolenţă şi oboseală în timpul zilei.