Am trecut aşadar de Budapesta şi am ajuns la Esztergom, unde am admirat colosala catedrală, Vaticanul ungurilor, care domină Dunărea de pe culmea pe care a fost construită. Aici, Dunărea curge mai molcom decât o va face în aval, la Cazane, iar pe malurile ei au înflorit nu doar trei capitale, ci cinci: Esztergom, Visegrad, Viena, Bratislava şi Budapesta.
Strecurându-ne printre sutele de turişti care admirau catedrala, am plecat apoi de-a lungul Dunării spre Austria. Toată zona dimprejur este verde, cu dealuri împădurite şi cu nenumărate locuri în care poţi campa sau petrece pur şi simplu o zi la firul ierbii.
Deşi drumurile locale în stare proastă trădează faptul că nici ungurii n-o duc strălucit, casele, curţile dar mai ales grădinile bine îngrijite din faţa acestora arată că oamenilor locului le place frumosul, curatul, aşa cum au învăţat de generaţii. Am putea spera ca aşa să arate şi zona Banatului (cu clădiri identice, dar parcă un pic mai mici) în vreo zece ani…
Budapesta
Capitala Ungariei este unul din cele mai mari şi mai frumoase oraşe din Europa. Farmecul aparte este dat în special de amplasarea superbă, de o parte şi de alta a Dunării, capitala reunind acum două oraşe diferite, Buda (pe malul vestic) şi Pesta (pe malul estic), localităţi care au fost unificate în anul 1873 şi care dau de atunci numele noului oraş.
După ce a fost aşezare celtică şi apoi capitala provinciei romane Pannonia Inferior, localitatea a devenit unul din cele mai importante centre culturale europene, în secolul al XV-lea.
După 150 de ani de stăpânire otomană, oraşul a intrat într-o perioadă de prosperitate fără precedent, în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, când a devenit a doua capitală a Imperiului Austro-Ungar.
Oraşul are foarte multe obiective turistice, câteva zile petrecute aici nefiind suficiente pentru a descoperi frumuseţea numeroaselor monumente, multe din ele fiind incluse în patrimoniul universal de către UNESCO: castelul Buda, strada Andrasy, Piaţa Eroilor, linia de metrou Millennium, care este a doua cea mai veche linie de metrou din lume.
Budapesta îi atrage pe turişti şi cu 80 de izvoare termale, dar şi cu impunătoarea clădire a Parlamentului, una din cele mai mari din lume. Desigur, o plimbare de-a lungul Dunării, cu barca, vaporaşul sau pe jos, este o experienţă de neuitat, mai ales seara, când toate clădirile de pe maluri sunt luminate feeric.
Un alt obiectiv important este Bazilica Sfântul Ştefan, unde este expusă mâna dreaptă a regelui care a pus bazele regatului modern al Ungariei, Sfântul Ştefan.
Cei peste 4 milioane de turişti care vizitează anual Budapesta sunt atraşi şi de Bastionul Pescarilor şi de Biserica Matthias, două din cele mai frumoase clădiri din oraş, construite în stil neo-gotic. Bastionul oferă şi o panoramă superbă a oraşului.
Podurile peste Dunăre sunt o altă atracţie care nu trebuie ratată, dacă ajungeţi la Budapesta. Cele mai frumoase sunt Podul Arpad, Podul Margareta, Podul Lanţurilor, Podul Elisabeta, Podul Libertăţii, Podul Rakoczi şi Podul Petofi, multe din ele distruse în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi reconstruite ulterior.
De asemenea, în Budapesta puteţi vizita cea mai mare sinagogă din Europa şi a doua ca mărime din lume, construită în anul 1859 şi care poate găzdui 3.000 de persoane.
Pe lângă toate aceste obiective turistice menţionate, care sunt doar o selecţie a celor mai importante, capitala Ungariei vă aşteaptă cu nu mai puţin de 223 de muzee şi galerii de artă, fiind un adevărat paradis pentru turistul pasionat de cultură şi istorie.
Esztergom
La doar 46 de kilometri nord-vest de Budapesta, pe malul drept al Dunării, chiar lângă frontiera cu Slovacia, se află un alt oraş istoric important, care a fost în trecut capitală a Imperiului Austro-Ungar, din secolul X până în secolul al XIII-lea.
Esztergom a fost cel mai important oraş din Ungaria, până când regele Bela al IV-lea a decis mutarea capitalei la Buda.
În această localitate se află Bazilica Esztergom, cea mai mare biserică din Ungaria: are 118 metri lungime şi 49 metri lăţime, domul având o înălţime de peste 70 de metri.
Construcţia catedralei a început în jurul anului1001, fiind dedicată iniţial Sfântului Adalbert, dar în decursul timpul a fost demolată şi refăcută de mai multe ori, forma finală fiindu-i dată în 1869. Capela Bakocz este singura parte a clădirii care a supravieţuit din Evul Mediu. În această catedrală au fost mult timp încoronaţi împăraţii care au stăpânit Imperiul Austro-Ungar.
Oraşul are un centru vechi, cu străzi înguste şi clădiri pitoreşti, construite în stilul baroc, rococo sau clasic. Turiştii mai pot vizita castelul Esztergom, care cuprinde o parte a palatului regal din timpul stăpânirii otomane şi care a fost scos la lumină abia în anul 1930.
În capela palatului pot fi admirate fresce din secolele al XII-lea-al XIV-lea, dar şi unele din cele mai frumoase picturi renascentiste din Ungaria.
Visegrad
Tot pe malul drept al fluviului, la nord de Budapesta, într-o regiune numită Cotul Dunării, se află localitatea Visegrad, unde puteţi vizita un misterios castel, înălţat în vîrful unui deal. Numele Visegrad chiar asta înseamnă în limba slavă – „castelul de sus”.
Orăşelul a fost menţionat prima dată în documente în anul 1009, iar din anul 1325 până în 1405 a fost capitala Ungariei, în urma deciziei regelui Carol I.
Castelul a fost construit în 1247 de regele Bela al IV-lea, după invazia mongolă, fiind conceput iniţial ca o fortăreaţă pentru apărare. Complexul este format din două părţi: castelul de sus şi castelul de jos.
După alungarea turcilor, în 1686, conducătorii Habsburgi au lăsat în ruină citadela, care a început să fie reconstruită începând cu anul 1871.
Un alt obiectiv turistic important este Palatul Regal, construit de regele Carol Robert de Anjou în 1323. Ulterior, după căsătoria regelui Matei Corvin cu Beatrice, complexul a fost refăcut, devenind o reşedinţă de vară luxoasă, frumos decorată, în stil renascentist.
Cu o populaţie sub 2.000 de locuitori, Visegrad este unul din cele mai interesante locuri unde poposesc turiştii care ajung în Ungaria şi care vor să afle detalii inedite despre istoria şi cultura acestei ţări.
Viena
Capitala Austriei este una din cele mai vizitate oraşe din lume, fiind o destinaţie relativ apropiată pentru români, care pot ajunge aici nu doar cu avionul, ci şi cu maşina.
Centrul vechi al oraşului este inclus de UNESCO în patrimoniul mondial, fiind foarte bogat în obiective turistice.
Clădit pe locul unor aşezăminte celtice şi romane, oraşul s-a transformat apoi, din 1804, în capitala barocă a Imperiului Austro-Ungar.
Un important centru cultural şi muzical până în secolul XX, Viena este un oraş bogat în monumente istorice şi clădiri cu o arhitectură impresionantă.
Turiştii încep de obicei turul pietonal de la Ringstrasse, bulevardul de-a lungul căreia sunt numeroase parcuri şi clădiri importante.
În Viena puteţi vizita 100 de muzee de artă, dar şi Burgtheater şi Wiener Staatsoper. De asemenea, centrul vechi cuprinde numeroase biserici, cea mai cunoscută şi vizitată fiind Catedrala Sfântul Ştefan, în jurul căreia se află numeroase terase, cafenele şi magazine.
Două obiective turistice la fel de importante sunt palatele imperiale, care reflectă încă luxul şi splendoarea în care trăiau cândva regii şi împăraţii. Turiştii pot merge la Schonbrunn, unde se află şi cea mai veche grădină zoologică din lume, sau la Hofburg, chiar în centrul vechi al Vienei.
În timp ce Hofburg a fost principala reşedinţă a regilor Habsburgi, Schonbrunn era palatul de vară, unde se retrăgeau la răcoare, în mijlocul superbelor grădini pline de flori şi verdeaţă.
Construcţia palatului Hofburg, actualul sediu al preşedinţiei Austriei, a început în anul 1279 şi de atunci clădirile au fost extinse şi modificate mereu.
În prezent, complexul adăposteşte mai multe instituţii culturale: Muzeul de Istorie Naturală şi Muzeul de Istorie, Biblioteca Naţională a Austriei, Tezaurul Imperial, Şcoala Spaniolă de Călărie, Burgtheater, grajdurile imperiale şi Centrul pentru Congrese.
Aici a fost reşedinţa împăraţilor în timpul Sfântului Imperiu Roman şi apoi al împăratului Austriei, până în anul 1918.
Bratislava
Amplasată inedit, la graniţa cu Ungaria şi Austria, pe ambele maluri ale Dunării, dar şi pe malul stâng al râului Morava, Bratislava, este următoarea pe lista capitalelor dunărene.
În prezent, oraşul are doar 500.000 de locuitori şi este cel mai mare din Slovacia. Între anii 1536-1783, Bratislava a fost capitala Regatului Ungariei, parte a teritoriului controlat de monarhiile Habsburgice.
Localitatea a înflorit în timpul domniei reginei Maria Tereza, devenind cel mai important oraş din Ungaria (din care făcea parte atunci). Populaţia care locuia aici s-a triplat, au fost construite biserici şi locuinţe, oraşul extinzându-se foarte mult.
În această perioadă Bratislava a găzduit personalităţi de marcă ale culturii mondiale: Wolfgang Amadeum Mozart, Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven.
Localitatea a început să-şi piardă din importanţă în timpul domniei lui Iosif al II-lea, fiul Mariei Tereza. Atunci bijuteriile coroanei au fost mutate la Viena, în 1783, pentru a întări astfel legăturile dintre Ungaria şi Austria.
În centrul istoric puteţi vizita multe palate în stil baroc. Palatul Grassalkovich, construit în anul 1760, este acum reşedinţa preşedintelui Slovaciei, în timp ce Palatul Arhiepiscopal găzduieşte acum Guvernul.
Pe lângă alte clădiri istorice, aici se află şi multe biserici, cele mai vechi şi frumoase fiind Catedrala gotică Sfântul Martin, construită în secolul al XIII-lea şi biserica Franciscană, care datează din aceeaşi perioadă.
Desigur, nu puteţi pleca din Bratislava fără să mergeţi şi la castel, care se află în vârful unui deal, la 85 de metri deasupra Dunării. Locul oferă şi o panoramă superbă.
Castelul Bratislava se află pe locul unei aşezări care datează din Epoca de Piatră, dar prima construcţie importantă a fost realizată în secolul al X-lea. Ulterior, castelul a fost transformat într-o adevărată fortăreaţă gotică, în anul 1430, iar în 1562 a fost refpcut pentru a deveni un castel renascentist.
Refăcut din nou în stil baroc, castelul a devenit reşedinţă imperială în timpul domniei reginei Maria Tereza, în 1811. Ars în urma unui incendiu în 1950, clădirea a fost un timp în ruine, ulterior fiind restaurată.