Bob Dylan, câştigătorul surpriză al Premiului Nobel pentru Literatură2016

Cântăreţul Bob Dylan a primit joi, 13 octombrie, Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016, pentru crearea unor noi maniere de expresie poetică în cadrul marii tradiţii a muzicii americane, informează site-ul oficial al acestor prestigioase distincţii.

• Kamala Harris, prima femeie vicepreședinte din istoria Americii. Atunci când Joe Biden a efectuat o colonoscopie,…
• Gladys May Aylward, misionara britanică din China. A salvat 100 de orfani în timpul celui de-Al…

Bob Dylan este unul dintre cele mai influente personaje ale secolului al XX-lea, fiind un simbol al inovaţiei în muzică şi cultură, primul artist care a îmbinat muzica populară cu ambiţiile intelectuale.

Bob Dylan s-a născut pe 24 mai 1941 în Duluth, Minnesota. A crescut într-o familie de mic-burghezi de origine evreiască în oraşul Hibbing. Pe timpul adolescenţei a cântat în numeroase trupe şi cu timpul, pasiunea sa pentru muzică s-a adâncit, cu precădere pentru muzica folk americană şi pentru blues. Unul dintre idolii săi era cântăreţul de folk Woody Guthrie.

A fost influenţat şi de autorii timpurii ai Generaţiei Beat, dar şi de poeţii modernişti americani. Dylan s-a mutat apoi la New York în 1961 şi a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village.

L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul „Bob Dylan” (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, „Blonde On Blonde” în 1966 şi „Blood On The Tracks” în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos „Oh Mercy” (1989), „Time Out Of Mind” (1997) sau „Modern Times” (2006).

Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea.

Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist.

În afara compoziţiei de albume, Dylan a publicat lucrări experimentale precum „Tarantula” (1971) şi colecţia „Writings and Drawings” (1973).

A scris autobiografia „Chronicles” (2004), care prezintă amintirile sale din primii ani petrecuţi în New York şi care oferă o privire asupra vieţii sale aflată în centrul culturii pop. Începând cu anii 1980, Bob Dylan a susţinut turnee în continuu, ca parte a ceea ce se numeşte “Never-Ending Tour”. Dylan are statutul unei personalităţi iconice. Influenţa sa asupra muzicii contemporane este profundă şi este subiectul de inspiraţie al multor cărţi.

Bob Dylan a câştigat numeroase distincţii de-a lungul vastei sale cariere, inclusiv 11 premii Grammy, un Oscar şi un Glob de Aur. A fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame, în anul 2000 a primit Polar Music Prize, iar, în 2012, preşedintele american Barack Obama i-a decernat Medalia pentru Libertate (Medal of Freedom).

Revista Rolling Stone l-a clasat pe Bob Dylan pe locul al doilea în topul celor mai mari 100 de artişti realizat în anul 2011 şi pe locul al şaptelea în clasamentul celor 100 cei mai importanţi muzicieni alcătuit în 2008.

În iunie 2015, Bob Dylan a concertat la Bucureşti, în cadrul turneului mondial „Never Ending Tour”.

Anul trecut, scriitoarea şi jurnalista Svetlana Alexievich (Svetlana Aleksievici) a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, „pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre”.

Premiul este acordat pentru merit literar de durată, uneori însă scriitori importanţi nu l-au obţinut, deşi erau eligibili, controversele generate fiind inevitabile deoarece decernările literare sunt bazate pe opinii subiective.

Din 1901 până în anul 2012, Nobelul pentru Literatură s-a acordat de 108 ori, dar au existat 112 laureaţi, deoarece de patru ori premiul a recompensat doi scriitori.

Academia Suedeză este foarte discretă în ceea ce priveşte întregul proces de selecţie, iar informaţiile despre nominalizaţii sau criteriile de alegere a Laureaţilor sunt dezvăluite abia la cincizeci de ani după desemnarea acestora. Sunt cunoscute doar calendarul şi etapele selecţiei.

Astfel, cu mai mult de un an înaintea acordării premiului, Academia Suedeză trimite între 600 şi 700 de cereri de nominalizare a candidaţilor către membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limba, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor. Academia primeşte, doar până la data de 1 februarie a anului următor, mii de nominalizări din care admite doar cincizeci, iar până în luna aprilie Academia reduce lista preliminară la 15-20 de candidaţi şi apoi pînă în vara lista se reduce la cinci nume.

Comitetul Nobel examinează propunerile în timpul verii şi în luna octombrie membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură.

În 10 decembrie, în cadrul unei ceremonii oficiale organizate la Stockholm, laureatul premiului Nobel pentru Literatură, împreună cu ceilalţi câştigători ai Premiilor Nobel din acel an, îşi primesc premiile: o medalie de aur şi o diplomă Nobel împreună cu un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Printre marii scriitori care nu au reuşit să câştige Premiul Nobel se regăsesc şi români: Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu şi Nichita Stănescu. Cel mai aproape de câştigarea unui Nobel a fost doar Lucian Blaga, dar pentru că regimul comunist nu i-a permis să se prezinte la festivităţi, premiul nu i-a mai fost acordat.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sezonul Nobel 2016 a debutat în 3 octombrie, când cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat cu premiul pentru medicină pe 2016, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. Erorile în aceste gene pot cauza o serie de boli, iar aceste descoperiri vor ajuta la explicarea cauzelor unor boli precum cancerul sau boala Parkinson.

În 4 octombrie, cercetătorii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au fost declaraţi câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică din 2016. Premiul a fost acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”.

În 5 octombrie, Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie, pentru proiectarea şi sintetizarea maşinăriilor moleculare.

Vineri, 7 octombrie, preşedintele columbian Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuţia sa la rezolvarea războiului civil din Columbia. Iar luni, 10 octombrie, Oliver Hart şi Bengt Holmström au primit Premiul Nobel pentru Economie pe 2016, pentru contribuţia lor la teoria contractelor.