Noua hartă seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate din Bucureşti în cazul unui cutremur major

24 09. 2016, 12:02
Ce s-ar întâmpla, însă, dacă în România ar avea loc un seism de o magnitudine mai mare?
75% dintre români ar avea de suferit în cazul producerii unui cutremur major şi 15.000 de clădiri încadrate în clasa I şi a IIa de risc seismic s-ar prăbuşi la orice mişcare mai puternică a pământului, arată cele mai recente date furnizate de autorităţi. Acesta ar putea fi bilanţul unui seism de peste 7 grade pe scara Richter, iar printre primele zone care ar fi grav afectate într-un astfel de scenariu ar fi chiar Bucureştiul. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice estimează că, în trei sferturi din Capitala ţării impactul unui cutremur asemănător celui din 1977 ar fi peste medie, ceea ce înseamnă, practic, că viaţa oamenilor ar fi serios pusă în pericol. Informaţiile prezentate în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major arată că cele mai periculoase zone din Capitală sunt cartierul Pantelimon şi zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa. La cealaltă extremă, bucureştenii ar fi cel mai în siguranţă în regiunea Metalurgiei, a IMGB-ului (Întreprinderii de Maşini Grele din Bucureşti) şi Dâmboviţa.
 
Gândul prezintă harta seismică a Capitalei, locurile în care un cutrmur ar produce cele mai mari pagube, dar şi cele mai sigure zone din Bucureşti, acolo unde oamenii ar cel mai în siguranţă în cazul producerii unui seism masiv.
 
Un eventual seism de magnitudine mare ar propaga efecte şi dincolo de graniţele ţării, iar din România cele mai afectate oraşe ar fi Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa, dar şi Galaţi, Brăila, Tulcea, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Constanţa. Pe scurt, autorităţile estimează că, în cazul unui cutremur intens, aproximativ 75% din totalul populaţiei României ar fi afectată. Paradoxal, una dintre cele mai expuse zone este chiar Capitala. 
 
Bucureşti este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, arată datele publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major. În Capitală, 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce alte 173 sunt încadrate în aceeaşi clasă de risc, iar dintr-un total de 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost declarate sigure, în timp ce, din restul, doar 75 au fost consolidate.
 
Cel mai mare pericol îl reprezintă, însă,  Centrul Vechi, unde majoritatea cluburilor şi sălilor de spectacol care au intrat în vizorul autorităţilor competente după tragedia din Colectiv sunt  într-o stare de degradare acută şi  pun în pericol viaţa celor care le frecventează zi de zi. Acestea sunt construite pe fundaţii vechi, au trecut deja prin trei cutremure cu magnitudine de aproximativ 7 grade (în 1977 – 7,2 grade pe scara Richter, în 1986 – 7 grade şi în 1990 – 6,7 grade), iar măsurile încercate pentru intensificarea procesului de consolidare nu par să ducă până acum la niciun rezultat.  
 
Astfel, Bucureştiul a ajuns ca, în situaţia producerii unui seism masiv, să fie, în proporţie de aproximativ 50%, expus unor efecte puternice şi foarte puternice, care ar însemna, probabil, pe lângă pagube materiale semnificative, şi mari pierderi de vieţi omeneşti. Gândul vă prezintă harta seismică a Capitalei, locurile în care un seism ar produce cele mai mari pagube, dar şi cele mai sigure zone din Bucureşti, în care efectul unui cutremur ar fi unul scăzut şi în care locuitorii se pot simţi mai în siguranţă. 
 
NOUA HARTĂ SEISMICĂ A CAPITALEI
 
 
 
 
 
 
Cele mai vulnerabile zone din Capitală sunt mai ales cele centrale, acolo unde clădirile sunt construite pe fundaţii vechi şi nu au fost recondiţionate. După tragedia din clubul Colectiv, autorităţile au descoperit că mare parte din cluburile bucureştene, în special cele din Centrul Vechi, nu îndeplineau cerinţele minime de siguranţă pentru clienţi. Potrivit celor de la ISU, în cluburile, discotecile, resturantele şi sălile de cinematograf verificate, au fost găsite matetiale de lemn neignifugate, căi de evacuare îngustate cu material combustibile, uşi de evacuare care se deschid în sens invers direcţiei spre exterior şi nu au fost găsiţi hidranţi sau extinctoare.