5 lucruri pe care le-am învăţat greşit la şcoală. Care sunt, de fapt, culorile primare
Câte simţuri are omul? Care corp dintre următoarele este magnetic: o roşie, tu sau nişte agrafe? Care zonă a limbii este responsabilă pentru simţul gustului?
Dacă la întrebările de mai sus ai răspuns ,,cinci”, ,,agrafe” şi ,,spatele limbii”, înseamnă că ai greşit.
Iată şi alte probleme ale căror răspunsuri ni se dau greşit la şcoală:
Oamenii au cel puţin şase simţuri
Pe lângă simţul gustativ, cel olfactiv, cel tactil, cel al văzului şi cel al auzului, oamenii sunt capabili să simtă mişcarea la nivelul sistemului auditiv. Deplasarea fluidelor în interiorul canalelor auditive ne permite să simţim mişcarea şi, în acelaşi timp, să ne menţinem corpul în echilibru. Printre simţurile cu care suntem înzestraţi se mai numără cel al temperaturii, cel al durerii şi cel al timpului.
Magnetismul corpurilor
În cazul în care ai răspuns la întrebarea de mai sus că doar agrafele sunt magnetice, trebuie să ştii că şi roşiile, dar şi oamenii sunt la fel. Motivul este cât se poate de simplu: toate corpurile enumerate conţin metale care sunt atrase de câmpuri magnetice. Forţele implicate sunt, însă, deosebit de mici, motiv pentru care de-abia le sesizăm prezenţa. Dacă, într-adevăr, dorim să aflăm cum acestea se desfăşoară, putem privi radiografiile făcute cu ajutorul unui aparat RMN.
Sursa:youtube.com/University of Hull – Science and Engineering
Roşul, galbenul şi albastrul nu sunt culorile primare
În şcoală ni se spune că roşul, galbenul şi albastrul sunt culori primare, deoarece acestea nu pot fi obţinute prin amestecarea altor pigmenţi. De exemplu, putem obţine culoarea roşie amestecând galbenul cu magenta sau albastrul, amestecând magenta cu cian. Prin urmare, culorile pe care le cunoaştem ca fiind primare nu sunt, de fapt, aşa, pentru că ele pot fi obţinute dacă amestecăm alţi pigmenţi. Dacă, într-adevăr, vrem să aflăm care sunt culorile primare, ne putem uita pe carcasa cartuşelor de la imprimantă şi vom vedea că acestea sunt cianul, galbenul şi magenta.
Zonele gustului de pe limbă
În manualele de anatomie putem vea mici hărţi în care limba apare împărţită în diferite zone, fiecare corespunzând unui anumit gust. De exemplu, regiunea de pe limbă cu care simţim gustul amar se află în partea inferioară a organului. Nimic mai fals, deoarece aceste hărţi sunt interpretări făcute în mod greşit în urmă cu peste 70 de ani după un studiu realizat de germani în 1901.
Stările de agregare ale materiei
La primele ore de chimie suntem învăţaţi că materia care ne înconjoară există în stare solidă, lichidă şi gazoasă. Totul depindea de modul în care erau organizate moleculele care compuneau un anumit corp. Ştim, însă, că există şi alte stări de agregare, în afară de cele enumerate anterior. Printre acestea: cristalele lichide, plasma sau superfluizii.
Sursa: iflscience.com
Vă mai recomandăm şi: Reuşită de EXCEPŢIE, obţinută de două echipe distincte de cercetători. Este pentru prima dată când rezultatul a fost obţinut în afara unui laborator
Un fizician american susţine că există o nouă stare a materiei, conştiinţa sau ,,Perceptronium”