Prevenţia primară se referă la conduita pe care trebuie să o adopte un pacient, în special după vârsta de 35 de ani, pentru a minimiza riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. Stilul de viaţă, alimentaţia, consultaţiile regulate la medicul de familie, alături de analizele medicale fac parte din prevenţia primară.
Prevenţia secundară se referă la tratamentul medical, cât şi la abordarea unui stil de viaţă sănătos după diagnosticarea pacientului cu o afecţiune cardiacă, astfel încât să se împiedice progresia şi să se diminueze consecinţele bolii. De aceea, alimentaţia sănătoasă şi activităţile fizice regulate sunt pietrele de temelie ale tratamentului pacientului diagnosticat cu afecţiuni cardiace. “În perioada verii ,dar nu numai, cuvântul care ar trebui să caracterizeze dieta pacientului cardiac ar trebui să fie moderaţia. Pacientul cardiac are voie să mănânce câte puţin din toate, dar mai mult din >. Astfel, fără restricţii, însă cu o atenţie sporită asupra cantităţii şi calităţii anumitor alimente, îşi poate îmbunătăţi considerabil starea de sănătate”, explică Iulian Călin, medic specialist cardiolog la Centrele Ares.
Dieta mediteraneană
Regimul pacienţilor cardiaci ar trebui să conţină un aport crescut de salate, fructe, legume, carne slabă, peşte. Acestea ajută la scăderea nivelului colesterolului “rău” din circulaţie, reduc greutatea corporală şi ajută la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale.
Vinul roşu cu moderaţie
Depinzând de afecţiunea cardiacă a pacientului, acesta poate consuma un pahar de vin roşu pe zi, la o singură masă.
Citeşte continuarea în Gândul
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: