Presa britanică despre Regina Ana: „Mihai I a fost fermecat de zâmbetul Anei când a întâlnit-o” – VIDEO

Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a murit pe 1 august la vârsta de 92 de ani. Ana a fost regina unei ţări a cărei limbă nu o vorbea. Principesa Ana n-a putut călca pe pământ românesc până la vârsta de 70 de ani. Soţia regelui exilat Mihai I era înrudită cu majoritatea familiilor regale din Europa. A trăit însă cu simplitate şi demnitate alături de regele care fusese deposedat de drepturile şi obligaţiile ce-i reveneau prin naştere. Destinul lui Mihai I avea să o poarte şi pe Ana de la o fermă din Hertfordshire la o viaţă nobilă în zona rurală, departe de lume, în Elveţia, relatează The Telegraph în necrologul emoţionant pe care jurnaliştii britanici l-au scris după vestea trecerii în nefiinţă a Reginei Ana.

• Suedia și Norvegia renunță la viitorul fără numerar din cauza Rusiei
• Cu cât au crescut acţiunile Trump Media în anul 2024?

Cuplul regal a apărut din nou în public după căderea regimului comunist în 1989.

Regele Mihai I şi Regina Ana au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale.

În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

“La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă. După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, declara Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai, în noiembrie 1948, la hotelul Claridge’s din Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten.

“L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, afirma Regina în acelaşi interviu.

Deşi întâlnirea celor doi a fost protocolară, Regele Mihai I a dezvăluit apoi că a avut un „coup de foudre” când a întâlnit-o pe Ana. „S-a îndrăgostit de Ana, a fost fermecat de privirea ei pătrunzătoare, de zâmbetul ei încrezător şi de simplitatea ei”, relatează The Telegraph. La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat.

A doua zi după ce s-au cunoscut au mers să viziteze împreună Saint James’ Palace. Un prieten al Regelui a observat că Mihai I părea remarcabil de relaxat în compania Anei.

Ulterior, Regele, Regina-Mamă Elena şi Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de se întoarce la Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Regele Mihai a revenit acasă “la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care l-ar fi sfătuit că “mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”, după cum a mărturisit el mai târziu.

Pentru ca relaţia celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Nunta celor noi a avut loc în exil, la Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă, a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar.

După căsătorie, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o Carol al II-a, tatăl lui Mihai, acesta o îndemnat-o pe nora sa, pe care nu o va cunoaşte însă niciodată personal, să fie o soţie bună pentru fiul lui. Răspunsul ei a fost: “Sper să fiu la fel de bună soţie, pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!”.

La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe pe domeniu Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul şederii lor în Marea Britanie, în anii ’50, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară.

Regele Mihai I şi Regina Ana au împreună cinci fiice: Principesa Moştenitoare Margareta (n. 1949), Principesa Elena (n. 1950), Irina Walker (n. 1953), Principesa Sofia (n. 1957) şi Principesa Maria(n. 1964).

Sursa: Mediafax