Medic primar în Chirurgie cardiovasculară Claudiu Chivu explică pentru Gândul de ce nu trebuie ignorate primele semne ale bolii.
Predispoziţia de apariţie a hipertensiunii arteriale este dictată încă din copilărie, dar, pe lângă asta, obiceiurile alimentare nesănătoase, o viaţa dezordonată, excesele duc, într-un final, la creşterea tensiunii arteriale şi la apariţia bolilor de inimă.
“Sunt anatomişti care remarcă apariţia semnelor îmbătrânirii vaselor chiar la vârsta adolescenţei, primele plăci de grăsime fiind vizibile în pereţii vasculari. O greşeală frecventă este cea legată de consumul de sare. 4-5 grame de sare pe zi sunt suficiente pentru buna desfăşurare a activităţii organismului. Există însă zone pe teritoriul ţării noastre unde consumul ajunge la 20 de grame pe zi. Creşterea aportului de sare se asociază într-un procent mare cu apariţia tensiunii arteriale. 100 de grame de brânză sau mezel pot avea între 3 şi 6 grame de sare, conţinutul fiind cu atât mai mare cu cât calitatea produsului este mai slabă. O viaţă agitată, poate conduce, de asemenea, la apariţia hipertensiunii arteriale şi a bolilor de inimă”, afirmă medicul Claudiu Chivu pentru Gândul.
Prin tensiune arterială înţelegem presiunea cu care sângele circulă prin vasele noastre. “Această presiune se exprimă în milimetri coloană de mercur, pentru că aparatele cu care s-a început măsurarea tensiunii arteriale au fost tensiometrele cu mercur, care rămân la fel de sigure şi astăzi.
Este incorect să spunem că facem tensiune. Oricare om are o tensiune în vase, aceasta făcând posibilă viaţa (dacă nu am avea tensiune, nu am supravieţui, sângele nemaicirculând). Dacă tensiunea arterială este mare, corect este să spunem că avem hipertensiune. Dacă tensiunea arterială este mică, avem hipotensiune. Din punct de vedere fizic, vasele devin rigide odată cu avansarea în vârstă, iar spasmul arterelor din organism determină creşterea tensiunii arteriale”, spune Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.