Motivul pentru care apar boli după perioadele stresante

Într-un studiu din 2014 realizat de cercetatorii de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din New York, aceştia au rugat persoanele suferinde de migrene să îşi monitorizeze simptomele şi pattern-urile de stres într-un jurnal electronic timp de trei luni, potrivit CSID.

S-a dovedit faptul că nivelul de stres al participanţilor nu a avut impact asupra apariţiei migrenei, dar scăderea nivelului de stres al acestora a fost asociată cu debutul migrenelor, care au crescut ca intensitate în următoarele şase până la optsprezece ore – dovadă a ceea ce numesc cercetatorii „fenomenul decepţiei”.

Fenomenul decepţiei poate fi însoţit şi de crize de astm, boli autoimune (lupus, Crohn), probleme la nivelul sistemului digestiv şi boli ale pielii precum eczema sau psoriasis-ul. Este de mult ştiut faptul că stresul afectează organismul în sens negativ, însă cercetările recente pot demonstra acest lucru cu exactitate. Înţelegerea modalităţii de funcţionare a fenomenului decepţiei ajută la explorarea modalităţii în care stresul afectează organismul şi motivele pentru care o face.

De-a lungul perioadelor stresante, corpul elimină o serie de hormoni cheie – precum cortizolul, norepinefrina, adrenalina – pentru a se pregăti de lupta cu problemele pe care le întâmpină şi pentru a nu ceda. De-a lungul acestui proces, „cortizolul poate reactiva infecţii virale latente precum herpesul, virusul Epstein-Barr (care induce febră, stări acute de oboseală, inflamarea gâtului şi a glandelor), iar simtpomele acestora se vor manifesta timp de câteva zile”, spune neurocercetătorul Lean Pyter, un profesor asistent la secţia de psihiatrie de la Universitatea de Medicină Columbus din Ohio.

Conform CSID, între timp, în perioadele de pericol, atunci când corpul se află sub presiune, eliminarea hormonilor cheie precum cortizolul sau adrenalina vă vor împiedica din a simţi durere, ceea ce este un avantaj, deoarece puteţi rezolva problemele fără a fi afectaţi din punct de vedere somatic, explică psihologul Dawn Buse, director la departamentul de medicină comportamentală la Centrul Montefiore şi profesor asociat la departamentul de neurologie al Colegiului Albert Einstein de Medicină.

O modalitate de a preveni fenomenul decepţiei este prin conştientizarea posibilei apariţii a acestuia şi pretratamentul în momentele cu risc de stres – meditaţie, ore de somn suficiente, alimentaţie sănătoasă (reducerea zahărului, cafelei şi nicotinei), mişcarea zilnică şi băile calde.

Acupunctura şi masajul au fost dovedite eficiente, de asemenea, în prevenţia fenomenului de decepţie. De asemenea, infuziile naturale din plante (ceaiurile) au un efect relaxant şi calmant şi sunt recomandate în cantităţi mai mari, înainte de culcare (evitaţi ceaiurile care conţin cofeină – precum ceaiul negru, alb sau verde – şi înlocuiţi-le cu lavandă, tei sau muşeţel).

Sursa: CSID