Peste 50.000 de documente medievale, digitizate din Arhivele Naţionale ale României

Directorul Arhivelor Naţionale ale României, Ioan Drăgan, a declarat, joi, la Cluj-Napoca, la lansarea bazei de date de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a UBB, că proiectul de digitizare facilitează la maximum cercetarea ştiinţifică, astfel încât un cercetător va vedea documentele medievale de acasă, „la biroul propriu, fără praf, fără deplasări la arhive”.

• Cum au fraudat doi români statul britanic cu sute de mii de lire sterline?
• Câți bani cash mai folosesc europenii?

”Proiectul este o mare realizare a Arhivelor Naţionale ale României, este inedit din multe puncte de vedere, fiind prima acţiune de digizitare masivă a documentelor medievale. Un astfel de proiect ne aşează în rândul lumii, iar digitizarea duce la îndeplinirea obiectivelor instituţiei, asigurând conservarea fondului arhivistic, dar facilitând şi cercetarea ştiinţifică la maximum. Un cercetător va vedea documentele medievale de acasă, la biroul propriu, fără praf, fără deplasări la arhive. Digitizarea a fost o experienţă extraordinară şi a dus şi la definitivarea evidenţei documentelor în depozite”, a spus Drăgan.

Potrivit acestuia, în perioada următoare se va intenţiona digitizarea şi altor documente, moderne şi contemporane, precum şi cuprinderea în proiect a altor instituţii care deţin documente medievale.

„Platforma noastră digitală va fi ataşată platformei europene, ceea ce va duce la o vizibilitate internaţională”, a mai spus Ioan Drăgan.

La rândul său, Marius Diaconescu, de la Universitatea Bucureşti, manager al proiectului, a declarat că toate documentele digitizate vor fi disponibile gratuit pe site-ul www.arhivamedievala.ro.

“Proiectul de digitizare a documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României a început în 2014 şi este finanţat prin Mecanismul financiar SEE, fonduri norvegiene, cu o valoare de 980.000 de euro. Proiectul prevede scanarea şi inventarierea tuturor documentelor din arhivele României care sunt înainte de anul 1.600, indiferent de forma de păstrare, deci din secolele XIII – XVI. Am scanat până acum 50.000 de documente, cele mai vechi datând din anul 1.224 şi sunt originale. Cele mai multe documente, circa 20.000, aparţin arhivelor din Cluj, aici fiind păstrate arhiva oraşelor Bistriţa, Cluj, dar şi arhive nobiliare de familie”, a spus Diaconescu.

Proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României” este implementat de Universitatea Bucureşti în parteneriat cu UBB, Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei.
Proiectul se desfăşoară în perioada decembrie 2014 – octombrie 2016 şi este finanţat cu 980.000 de euro în cadrul Mecanismului SEE privind „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural”.

Sursa: Mediafax