5,2% din populaţia României este diagnoasticată cu o formă cancer de-a lungul vieţii.
În ciuda acestor cifre alarmante, cancerul pare să nu fie o prioritate, cel puţin din punctul de vedere al accesului la ultimele inovaţii în ceea ce priveşte tratamentul pentru această maladie. Cifrele făcute publice într-un studiu al IMAS şi Centrul pentru inovaţie în medicină arată că 75% dintre români consideră că durează prea mult până când un medicament nou descoprit să ajungă la pacienţii din ţara noastră şi 65% dintre ei nu au încredere în spitalele de stat. Anul trecut, 14 medicamente noi au fost aprobate la nivelul Uniunii Europene de Agenţia Europeană a Medicamentului, însă niciunul nu a ajuns în România. Această lipsă de încredere în tratamentele menite să ajute bolnavii de cancer se traduce şi prin faptul că aproape jumătate dintre participanţii la studiu consideră că odată ce diagnosticul de cancer este pus, decesul este iminent.
Cancerul este una dintre cele mai grave boli cu care se confruntă ţara noastră. Un român din 4 are o experienţă cu cancerul de-a lungul vieţii. Aproximativ 840.000 de persoane au fost diagnosticate cu o formă de cancer, în timp ce peste 3 milioane de români au avut o astfel de experienţă cu un membru al familiei. Având în vedere aceste cifre crescute, studiul realizat de IMAS şi de Centrul pentru inovaţie în medicină, a urmărit stabilirea percepţiei românilor cu privire la prevenirea, diagnosticarea şi tratarea cancerului în ţara noastră.
Astfel, deşi teama faţă de cancer este crescută şi 45% dintre români consideră că diagnosticul de cancer duce întotdeauna la deces, 74% dintre ei ştiu că unele forme de cancer se pot vindeca şi într-o proporţie de 82% cunosc faptul că această boală poate fi prevenită. Totuşi, percepţia sumbră a populaţiei României în ceea ce priveşte şansele de supravieţuire se datorează neîncrederii crescute în instituţiile care fac parte din sistemul medical. Doar 35% dintre români declară că au încredere în spitalele de stat din România, în timp ce 4 din 10 români se arată mulţumiţi de activitatea Ministerului Sănătăţii. Nivelul cel mai mare de încredere îl primesc medicii şi spitalele private, cu peste 65 de procente. În ceea ce-i priveşte pe medicii curanţi, se pare că aceştia au un grad de încredere ridicat în rândul populaţiei, procentul ridicându-se la 90%.
Neîncrederea vine ca urmare a problemelor grave identificate de cetăţeni în sistemul medical. Cele mai grave lucruri sunt corupţia, lipsa echipamentelor necesare şi tehnologia veche, personalul insuficient şi, surprinzător, salariile mici ale medicilor.