Ce NU trebuie să faci niciodată atunci când iei o decizie financiară

Psihologii clujeni recomandă persoanelor care iau decizii economice şi financiare, cum ar fi cele privind accesarea unui credit pentru casă sau o investiţie la bursă, să evite emoţiile deoarece acestea ar putea creşte probabilitatea de a greşi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?
• SpaceX va lansa pentru a șaptea oară racheta Starship

Profesorul Andrei Miu, fondatorul Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, susţine că mai multe studii recente întreprinse de grupul său şi de alţi cercetători din domeniul psihologiei economice arată că emoţiile scurtcircuitează judecata analitică şi sugerează amânarea deciziilor care implică riscuri financiare până când acestea pot fi luate „la rece”.

„Din perspectiva cercetărilor recente din psihologia economică şi neuroeconomie, recomandarea pentru cei care se pregătesc să ia o decizie cu implicaţii financiare privind, de exemplu, o investiţie la bursă, un credit pentru casă sau maşină, o vacanţă costisitoare, cumpărăturile de plăcere cu ultimii bani, contractarea unei asigurări de viaţă, este să evite luarea deciziei dacă sunt cuprinşi în acel moment de emoţii pozitive sau negative, pentru că e mai probabil că vor lua o decizie greşită. Să fie conştienţi că emoţiile ne pot influenţa mult judecata şi pot creşte susceptibilitatea la erori de decizie, mai ales în situaţiile în care dispunem de informaţii limitate şi trebuie să cântărim obiectiv alternative dificile. Practic, emoţiile scurtcircuitează judecata analitică, aşa că e mai înţelept să aştepţi până îţi trec sau să amâni luarea unei decizii”, a spus Miu.

Potrivit acestuia, ambele tipuri de emoţii, atât cele negative cât şi cele pozitive, pot influenţa o decizie economică.

„Când ai de luat o decizie economică, mai ales în condiţii de incertitudine sau de risc, judecata este influenţată de emoţii, mai ales de cele negative, cum sunt tristeţea, frica. Aceste emoţii ne fac mai prudenţi, chiar şi în situaţii în care riscul e rezonabil şi probabilitatea de a ieşi în câştig ar fi relativ mare. Emoţiile pot să nici nu aibă legătură cu situaţia de decizie, dar tot ne vor influenţa judecata. Chiar şi în cazul emoţiilor pozitive e, într-o anumită măsură, la fel. Cineva care se duce, de exemplu, la bancă pentru a lua un credit sau a face o investitiţie şi este într-o dispoziţie foarte bună pentru că e vreme frumoasă afară, va avea tendinţa să îşi interpreteze starea emoţională pozitivă ca semnal că situaţia de decizie e avantajoasă. Aceste emoţii ne fac deci să judecăm mai puţin analitic şi să luăm decizii superficiale, bazate pe starea de moment”, a explicat psihologul clujean.

Andrei Miu a realizat mai multe cercetări de psihologie economică şi neuroeconomie, în care a arătat că emoţiile negative ne fac să evităm riscurile şi să fim mai usor influenţaţi de contextul în care luăm decizii economice. De curând, au fost comunicate rezultatele preliminare dintr-o serie de experimente realizate de Andrei Miu împreună cu Camelia Kuhnen, profesor de finanţe la Kenan-Flagler Business School, University of North Carolina, SUA, şi fost preşedinte al Society for Neuroeconomics. Acest nou proiect priveşte modul în care statutul socio-economic al unei persoane – nivel de educaţie şi posibilităţi financiare, influenţează o decizie economică.

„Ne-am uitat la un eşantion de peste 200 de persoane din populaţia generală, care mai întâi au completat un chestionar de statut socio-economic, iar apoi au jucat un joc economic, adică o sarcină de decizie financiară pe calculator, în care au trebuit să înveţe să facă investiţii. O parte din dividendele câştigate în acest joc chiar au fost plătite participanţilor, pentru a ne asigura că sunt motivaţi financiar. Concluzia acestui studiu este că persoane cu statut socio-economic scăzut fac mai puţine investiţii, iar când evaluează investiţiile, sunt mai pesimişti şi le consideră mai păguboase decât sunt în realitate”, a explicat Miu.

Studiul a fost replicat şi pe un eşantion american, iar rezultatele au fost comunicate luna trecută la conferinţa National Bureau of Economics Research (NBER) de la Chicago.

„În viitor, vrem să vedem în ce măsură emoţiile negative din timpul deciziilor legate de investiţii explică pesimismul oamenilor cu statut socio-economic scăzut. Dacă cineva vede că există riscul unei pierderi şi se sperie, aceasta ar putea contribui la pesimismul pe care l-am observat”, a mai spus psihologul clujean.

Andrei Miu este profesor universitar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei a UBB Cluj-Napoca, fondatorul Laboratorului de Neuroştiinţe Cognitive, primul grup de cercetare din acest domeniu interdisciplinar în România, cercetările sale investigând mecanismele genetice, neurobiologice şi psihologice ale emoţiilor la om.

Anul trecut, Andrei Miu a câştigat premiul I la concursul „Rada Mihalcea – pentru tineri cercetători în ştiinţă şi inginerie”, desfăşurat la Cluj-Napoca. Acest concurs se adresează cercetătorilor români din toată ţara şi din toate domeniile, cu o activitate de cercetare vizibilă internaţional şi care au sub 35 de ani. Concursul de anul acesta este deschis până pe 20 mai.

Sursa: Mediafax