Niciun alt român nu mai are meseria sa. Este olimpic la chimie şi respectat într-un domeniu dominat de francezi: ”Lucrez pentru elite. Am ales cariera din vocaţie”.

Octavian este singurul parfumier român. A reuşit să îşi facă cunoscut şi respectat numele într-o lume în care francezii sunt cei care deţin supremaţia. Absolvent de Arhitectură la Timişoara şi olimpic la chimie, Octavian s-a format ca parfumier la prestigiosul Institut superior de parfumuri, cosmetice, arome de la Versailles, a urmat stagii de parfumerie la diverse uzine din Grasse, capitala mondială a parfumeriei. Este autor a trei cărţi de specialitate, istoric al parfumurilor şi critic de arome.

• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile
• Cât de compatibil este adevărul cu democrația?

Stabilit acum la Paris, unde creează parfumuri în serie limitată pentru persoane private sau parfumuri-manifest pentru expoziţii artistice, Octavian Coifan vorbeşte pentru După Afaceri Premium despre pasiunea sa pentru cea de-a opta artă – parfumeria.

Cum arată o zi obişnuită din viaţa unui parfumier? Ce vă inspiră, ce vă intrigă, ce vă face fericit şi ce vă îngrijorează?

Arta parfumului îmi impune a mă dedica total: ritual de frumuseţe, studiu olfactiv cu evaluarea critică a formulelor precedente, exerciţii de «ars memoriae» şi de practică similară a pianului, un anumit stil de viaţă. Cea mai mare parte a timpului o dedic studiului: mirosurile din Natură, ingredientele parfumeriei, parfumurile clasice ori contemporane şi studiul abstract al formelor olfactive, în paralel cu scrisul. Compun doar în câteva perioade ale anului şi doar în anumite momente ale zilei, cele prielnice exaltării simţului olfactiv, plus un regim special. Studiul natural înseamnă analiza metamorfozei olfactive începând cu perioada de înmugurire şi raportat de la un an la altul. Creaţia nu este condiţionată de timp, unele formule le-am început cu mulţi ani în urmă şi le finalizez în momentul pe care îl consider oportun. Mă îngrijorează dispariţia parfumurilor clasice înainte de a le putea prezerva în «osmoteca» mea. Mă îngrijorează dispariţia a numeroase specii botanice – este cazul colecţiilor de trandafiri şi de plante sălbatice din rezervele naturale. Mă intrigă miracolul constant al Naturii, sursă de eternă inspiraţie şi renaştere.

Citeşte continuarea pe După Afaceri Premium.