Modelele climatice existente amplifică puterea de răcire a norilor, afirmă cercetătorii. ”În loc de disperare, trebuie să înceapă acţiunea”

Noul studiu, publicat în revista Science, s-a concentrat pe fenomenul cunoscut sub denumirea de norii cu fază mixtă, care se găsesc în întreaga lume şi conţin atât particule de apă răcită, cât şi cristale de gheaţă.

Balanţa de apă şi gheaţă din nori afectează impactul pe care nivelurile de dioxid de carbon îl au asupra temperaturilor atmosferice, un factor cunoscut sub numele de sensibilitate a echilibrului climatic. O sensibilitate mai mare ar însemna că nivelurile de dioxid de carbon ar provoca o mai mare încălzire decât se credea anterior.

• România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană
• Universitatea Harvard a dat în judecată administrația Trump

Cu ajutorul datelor colectate de instrumente de la bordul satelitului Calipso, care monitorizează norii şi particulele din atmosferă, cercetătorii au stabilit că norii cu o fază mixtă conţin mai multă apă şi mai puţină gheaţă decât se credea.

Picăturile de apă reflectă mai mult[ radiaţie solară, înapoi în cer, decât o fac cristalele de gheaţă. Pe măsură ce atmosfera se încălzeşte, norii tind să aibă mai multă apă şi mai puţină gheaţă în compoziţia lor. Această compoziţie a norilor,  mai apoi, împiedică radiaţia solară să ajungă pe pământ. Astfel , încălzirea este încetinită.

”Cu cât mai puţină gheaţă în nori, cu atât există o capacitate mai mică de apă care să înlocuiască gheaţa. Rezultatul este o mai mare încălzire”, a declarat Ivy Tan, autorul studiului şi absolventă de la departamentul de Geologie şi Geofizică, la Universitatea Yale.

Alte studii recente au sugerat că modelele climatice nu sunt exacte în ce priveşte evaluarea echilibrului de apă şi gheaţă în nori.

Sursa foto: Wikipedia.org

Cercetările sugerează că un defect al modelului climatic ar putea avea consecinţe grave. Pe baza analizelor unui model al schimbărilor climatice, eroarea ar putea indica o temperatură cu 1,3 grade Celsius mai mult decât se ştie în prezent.

Grupul interguvernamental de experţi, întrunit în cadrul  negocierilor despre schimbările climatice, anul trecut, la Paris, a afirmat că menţinerea temperaturii medii globale de creştere cu mai mult de 2 grade Celsius ar putea preveni unele dintre efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice.

„Din păcate, aceasta înseamnă că cele 2 grade pot fi chiar mai grave. Ca să rămânem sub aceste limite trebuie sa emitem chiar mai puţin CO2”, a declarat Trude Storelvmo, cercetător al atmosferei şi profesor asociat în cadrul Departamentului de Geologie si Geofizica de la Yale, coautor al studiului.

Concentrarea prea mare pe 1,3 grade ar fi o greşeală, deoarece repetarea studiului cu alte modele climatice ar genera rezultate diferite, a avertizat Tan.

„Cifra de 1,3 grade trebuie să fie luată drept un bob de sare. Ideea este că orice altă analiză va genera rezultate diferite, fie mai mari, fie mai mici, dar rezultatul final va fi o cantitate semnificativă de încălzire”, a declarat Tan.

Alţi climatologi au spus că, deşi noul studiu este valoros, acesta trebuie privit într-un context mai larg, alături de alte domenii asupra cărora lucrează specialiştii în domeniu.

„Noul studiu este bun ca un prim pas, dar nu este în niciun caz ultimul pas. Este nevoie de mult mai mult pentru a stabili modul în care schimbarea norilor influenţează schimbările climatice”, a declarat Kevin Trenberth cercetătorul principal de la laboratorul climatic al dinamicii globale de la Centrul American Naţional de Cercetare Atmosferică.

Potrivit profesorului Storelvmo, oamenii trebuie să instaleze starea de urgenţă în ce priveşte reducerea emisiilor. Ea încurajează mai multă acţiune şi mai puţină vorbă.

”Acest lucru, în loc de disperare, trebuie să declanşează acţiune”, a declarat Trude Storelvmo.

Sursa: The New York Times

Vă recomandăm şi aceste articole: