După analizarea a peste 300.000 de oameni s-a constatat că somnul de după-amiază mai lung de 40 de minute este foarte periculos
Un studiu realizat pe 300.000 de oameni arată că reprizele de somn din timpul zilei, mai lungi de 40 de minute, sunt corelate dezvoltării unor afecţiuni metabolice cum ar fi obezitatea, colesterolul şi hipertensiunea arterială, ceea ce poate spori riscul de moarte prematură, informează Gândul.
Cercetarea este alcătuită din analiza a 21 de studii observaţionale efectuate pe un număr de 307.237 de persoane. Rezultatele au fost prezentate la conferinţa anuală a Colegiului american de cardiologie şi arată că un pui de somn din timpul zilei care durează mai mult de 40 de minute atrage după sine o serie de afecţiuni care pot cauza moartea preamtură.
Cercetătorii au întrebat oamenii implicaţi dacă obişnuiesc să doarmă după-amiaza şi apoi au verificat istoricul lor medical, incluzând aici informaţiile legate de eventuale condiţii precum obezitatea, diabetul sau sindromul metabolic. Astfel, s-a observat legătura dintre afecţiunile citate şi somnul de după-amiază, dacă acesta din urmă era mai lung de 40 de minute, potrivit Gândul.
S-a sugerat că în timpul reprizelor lungi de somn, corpul crede că este timpul pentru somnul adânc din timpul nopţii, astfel că ciclul metabolic nu se mai reglează aşa cum ar trebui după ce persoana se trezeşte. Dacă reprizele de somn sunt scurte, atunci corpul nu mai este păcălit şi astfel de dereglări nu se mai produc.
„Somnul de după-amiază este un obicei răspândit în întreaga lume. Clarificarea relaţiei dintre somn şi bolile metabolice ar putea oferi o nouă viziune asupra tratamentului, mai ales că răspândirea acestor boli este în creştere în întreaga lume. Somnul este o componentă importantă a unui stil de viaţă sănătos, asemenea regimului alimentar şi exerciţiilor fizice. Reprizele scurte de somn ar putea avea efecte benefice asupra sănătăţii, dar nu se cunoaşte încă adevărata valoare a acestor efecte sau mecanismul prin care funcţionează”, a explicat medicul Tomohide Tamada, de la Universitatea din Tokio, mai scrie Gândul.