O INVENŢIE realizată de români ar putea ajuta NASA într-o misiune considerată până acum imposibilă – FOTO

O echipă de inventatori români, printre care şi unul care lucrează la o companie din SUA, a proiectat o navă spaţială dotată cu motoare magnetoplasmodinamice de foarte mare putere, capabilă să transporte pasageri sau cantităţi mari de materiale dincolo de Marte.

Răsturnare de situaţie la două zile după atentatele de la Bruxelles. Informaţia a ”transpirat” în acestă dimineaţă

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Constantin Sandu, proiect manager în cadrul echipei de inventatori de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare Bucureşti, a declarat, miercuri, presei, că proiectul a fost prezentat în cadrul Salonului Pro Invent de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) şi urmează să se ia legătura cu NASA şi Agenţia Spaţială Europeană pentru a se vedea în ce măsură acestea ar fi dispuse să investească în acest proiect, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cel mai mare mit despre blonde, demontat definitiv de un nou studiu: „Acest stereotip este total greşit!”

„Invenţia se referă la un nou tip de navă spaţială dotată cu motoare magnetoplasmodinamice de foarte mare putere, capabilă să transporte un mare număr de pasageri sau cantităţi mari de materiale dincolo de Marte, în alte planete din sistemul solar, inclusiv sateliţii naturali ai planetelor. Aceste motoare sunt cele mai puternice create până acum, care folosesc o energie electrică foarte mare care nu poate fi livrată de nicio centrală. Noi creăm un fascicul de lumină concentrată, pe care o dirijăm spre navă, iar astfel motorul poate fi alimentat cu putere electrică de ordinul megawaţilor. Se pot obţine nave spaţiale dotate cu motoare magnetoplasmodinamice foarte puternice care pot asigura călătorii în sistemul solar. Proiectul este patentat şi a fost prezentat la o conferinţă spaţială în Olanda în toamna anului trecut, iar acum la Pro Invent şi urmează să luăm legătura cu NASA şi Agenţia Spaţială Europeană, să vedem dacă sunt interesate să investească în acest proiect”, a spus Sandu.

5 mituri false despre condusul economic – ce NU trebuie să faci dacă vrei să consumi puţin

Potrivit acestuia, nava spaţială este alcătuită dintr-o oglindă parabolică mică protejată de un scut termic, o oglindă parabolică mare placată cu celule solare pe faţa convexă, ambele oglinzi fiind fixate de corpul navei prin intermediul unor suporţi astfel ca focarele celor două oglinzi parabolice să coincidă.

„Oglinzile şi scutul termic sunt confecţionate din plăci pe bază de fibre grafit acoperite pe feţele reflectorizante cu foiţă de aur. În afară de acestea, nava mai este compusă dintr-un dispozitiv de admisie, rezervoare, injectoare de propelant şi motorul magnetoplasmodinamic. Prin intermediul oglinzii parabolice mari nava primeşte un fascicul de lumină solară concentrată de foarte mare putere, creat de un sistem spaţial plasat pe o orbită circumsolară. 20% din lumina solară primită de oglinda parabolică mare este transformată de celulele solare în energie electrică de mare putere pentru alimentarea motorului magnetoplasmodinamic”, a explicat acesta.

Constantin Sandu a subliniat că alimentarea cu energie electrică în cosmos se face prin intermediul unor celule fotovoltaice care concentrează lumină de la Soare, dezavantajul fiind faptul că, cu cât are loc depărtarea de Soare, energia luminoasă transmisă scade.

„Noi, trimiţând o rază concentrată de lumină, facem ca energia să nu se mai reducă, ci să rămână constantă de la sursă până la navă”, a afirmat Sandu.

Acesta a menţionat că finanţarea cercetării unui asemenea proiect se ridică la circa un milion de euro, dar sumele pentru realizarea navei vor fi foarte mari, de ordinul miliardelor de euro.

„Proiectul navei spaţiale a durat cam doi-trei ani şi am beneficiat de sprijinul unui cunoscut expert din SUA, Dan Braşoveanu, cu care am lucrat la această idee. Nava spaţială prezintă, ca avantaje, simplitate constructivă, costuri de fabricaţie reduse, costuri de exploatare reduse, rază foarte mare de acţiune, produce la bord şi alimentează cu puteri electrice foarte mari, de la un megawatt la zeci de megawaţi, sistemul de propulsie magnetoplasmodinamic, tehnologie simplă şi uşor de aplicat”, a mai spus Constantin Sandu.

Salonul Pro Invent, unde sunt prezentate peste 300 de invenţii din diverse domenii, se desfăşoară de miercuri până vineri la UTCN, la final urmând să fie premiate cele mai importante invenţii, potrivit MEDIAFAX.