România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte obezitatea infantilă. La nivel mondial, un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că din 1990 până în 2014 numărul copiilor supraponderali a crescut cu 10 milioane, ajungând de la 31 la 41 de milioane de cazuri. Această cifră reprezintă aproximativ 12% din totalul persoanelor care suferă de obezitate la nivel mondial – 350 de milioane de oameni. În întreaga lume se vorbeşte despre necesitatea implementării unor măsuri prin care să se încerce diminuarea acestui fenomen.
Obezitatea apare, potrivit endocrinologilor, de la vârste foarte fragede, din cauza creşterii consumului alimentar şi diminuării majore a efortului fizic, atât din punctul de vedere al activităţilor zilnice, care sunt desfăşurate mai mult în faţa calculatorului sau a televizorului, cât şi în ceea ce priveşte lipsa sportului din rutina zilnică sau, cel puţin, săptămânală.
„Alimentaţia bogată în special în glucide, zaharuri, în toate ţările mai civilizate a dus la o creştere a populaţiei obeze, încât ora actuală putem vorbi despre o ‘globezitate’. Obezitatea este o boală a globului şi pe zi ce trece eşantionul populaţional este din ce în ce mai mare. Şi, din acest eşantion populaţional de toate categoriile de vârstă cele mai importante sunt categoriile de copii şi tineret, unde tulburările sunt mult mai severe decât în cazul adulţilor”, explică medicul endocrinolog Constantin Dumitrache.
Tulburările cauzate de obezitate sunt mai severe în cazul copiilor şi adolescenţilor din cauza faptului că această afecţiune conduce, potrivit medicilor, la apariţia unei patologii care până acum era considerată ca fiind influenţată de vârstă. Sub influenţa creşterii în greutate, aceste boli apar încă din copilărie.
„Dacă vorbeam despre infarct la 50-60 de ani, la ora actuală, infarctul la 15-20 de ani este destul de frecvent. De asemenea, pe lângă această tulburare, apar cele metabolice, caracterizate prin sindromul metabolic, diabetul zaharat de tip 1 sau de tip 2. Alt tip de tulburări apare în cazul sexualizării, pentru că sexualizarea este influenţată major de elementul ponderal, grăsimile fiind cele care alterează acest proces. La băieţi această sexualizare se face mult mai târziu şi aproape întotdeauna incomplet, la fete, din contră, pubertatea va fi mai rapidă. Toate aceste lucruri vor fi însoţite de tulburări de creştere”, afirmă medicul Constantin Dumitrache.
De asemenea, apar procesele de arterosleroză, hipertensiunea arterială, cardiopatie ischemică. Toate aceste lucruri, care erau diagnostice pentru vârsta a treia, au devenit tot mai dese la vârstele tinere. Au de suferit şi ficatul şi tubul digestiv. Practic, medicii spun că nu există organ care să nu fie afectat de acest consum crescut de glucide.
Sursa: Gândul