Câteva lucruri puţin ştiute despre ”ruşinosul” clitoris. De ce a fost CENZURAT în trecut

Studiile manualelor anatomice vechi au arătat că reprezentările clitorisului au fost limitate în mod semnificativ şi adesea erau omise complet la mijlocul secolului al XIX-lea.

Au existat ;i ideologii şi teorii ulterioare care încurajau şi susţineau cenzura clitorisului. De exemplu, a existat teoria lui Freud ce afirma că stimularea clitorisului era un semn de imaturitate sexuală şi nevroză. Femeile au fost, de asemenea, învăţate să nu savureze din sex, ci să privească acest act doar în scopuri de reproducere, în timp ce bărbaţii conştientizau perfect plăcerea relaţiilor sexuale. .

• Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
• Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa

Aceste preconcepţii au dus la neglijarea clitorisului în cercetare, literatură şi în domeniul public.

Mai multe cercetări recente şi activităţi de lobby feminist au îmbunătăţit calitatea informaţiilor despre clitoris în manualele actuale. Acestea includ informaţii minime sau informaţii numai pe porţiunea exterioară a clitorisului (numită gland). Acest lucru are un impact enorm asupra îngrijirii sănătăţii pentru femeile cu dureri clitoridiene şi conexe.

Clitorisul se află la intersecţia dintre labiile mici (buzele interioare ale vulvei), chiar deasupra uretrei. Este alcătuit din patru părţi principale: gland, corp, două labii (crura) şi doi bulbi. Glandul este singura parte externă a clitorisului şi este acoperit de piele.

Corpul, labiile (crura) şi bulbii fac parte din ţesutul erectil. Corpul clitorisului este, în general, de 1-2cm lăţime şi 2-4cm lungime.

Labiile se extind lateral de corpul clitorisului şi au, în medie, câte 5-9cm lungime. Bulbii clitorisului sunt în general de 3-7cm lungime.

Clitorisul este împregnat cu nervi, are de două ori mai multe terminaţii nervoase decât penisul şi primeşte un flux bogat de sânge. Acest flux de sânge permite componentelor erectile să crească în dimensiuni, iar corpul şi glandul clitorisului devine de până la trei ori mai mare în timpul excitaţiei.

Clitorisul şi penisul provin din acelaşi grup de celule, dar capătă, în mod clar, forme şi funcţii diferite. Penisul are un rol evident şi bine documentat în sistemele de reproducere şi urinare, în timp ce funcţia clitorisului este, de obicei, declarată ca fiind pentru plăcere.

Câteva studii au investigat efectiv funcţia clitorisului. Imediata apropiere a clitorisului de uretră şi vagin a condus la sugestii că organul joacă un rol mult mai mare decât plăcerea sexuală, ci asistă la menţinerea sănătăţii sistemului imunitar.

Cenzurarea clitorisul în manuale înseamnă că medicii şi alţi profesionişti din domeniul sănătăţii nu vor fi capabili, din cauza insuficienţei de informaţii, să trateze pacienţii cu probleme la nivelul clitorisului. Femeile sunt expuse riscului de disfuncţii sexuale, cum ar fi lipsa de dorinţă sau excitare, lubrifiere scăzută şi incapacitatea de a simţi orgasm. Acest lucru arată că medicii au nevoie de mai multe cunoştinţe aprofundate şi de mai multe cercetări suplimentare în înţelegerea anatomiei clitorisului şi funcţiilor sale.

Datorită zonei delicate bine acoperite întotdeauna, clitorisul este predispus la infecţii, inflamaţii şi boli. Câteva exemple comune sunt mâncărimea şi durere din cauza infecţiilor, umflare cauzată de vânătăi sau inflamaţii şi dureri de origine necunoscută (numite clitorodynia).

În medie, o treime dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 20- 30 de ani nu sunt capabile să găsească clitorisul pe o diagramă, iar mai mult de 65% dintre femei spun ca se simt incomod să folosească termeni ca: vagin sau vulvă, preferând termenii comuni. În aceeaşi termeni preferă să discute şi cu medicii ginecologi.

Cercetarea a fost realizată de: Jane Chalmers, lector în fizioterapie la Universitatea de Vest din Sydney şi Cat Jones, Artist in Residence, Body In Mind, Institutul Sansom, Universitatea din Australia de Sud.

Sursa: IFL Science