Se pare că fenomenul este provocat de absenţa celulelor stem din mucoasa uterului, numită endometru. Descoperirea a fost publicată în revista „Stem Cells” şi ar putea deschide calea unor noi tratamente care să stimuleze funcţionarea celulelor stem în cazul femeilor care prezintă risc crescut de avort spontan.
25% din totalul sarcinilor sunt pierdute înainte ca fătul să devină viabil, adică de la 24 de săptămâni. Majoritatea avorturilor spontane au loc în primele 12 săptămâni, dar atunci când ele survin în mod repetat, femeia respectivă se confruntă deja cu o anomalie distinctă. Se estimează că 5% dintre femei ajung să aibă cel puţin două pierderi de sarcină, iar 1% pierd chiar 3 sau mai multe sarcini. Deşi au fost identificaţi până în prezent mai mulţi factori de risc care determină acest lucru, nu erau complet înţelese toate mecanismele patologice care stau la baza avorturilor repetate.
O echipă de la Univeristatea Warwick, condusă de Jan Brosens, a investigat în detaliu aceste aspecte neclare şi a efectuat culturi celulare cu probe izolate din ţesutul endometrial prelevat de la 183 de femei. Cercetarea s-a concentrat pe semnătura specifică a celulelor stem, care a fost absentă în cazul femeilor care suferiseră pierderi multiple de sarcină. Cu alte cuvinte, echipa nu a reuşit să izoleze la fel de multe celule stem de la femeile cu probleme comparativ cu celelalte. Mai mult decât atât, se pare că această lipsă accelerează îmbătrânirea celulară la nivelul endometrului, uterul devenind astfel incapabil să se pregătească corespunzător pentru sarcină.
Mucoasa uterină (endometrul) se reface la fiecare ciclu menstrual, după fiecare avort spontan sau naştere, dar această abilitate de reînnoire depinde de numărul de celule stem prezente. Deşi celulele mature pot şi ele să determine un răspuns inflamator care ajută la implantarea embrionului, acest lucru devine dăunător în dezvoltarea ulterioară a fătului.
„Am descoperit că mucoasa uterină a femeilor cu avorturi spontane are această anomalie încă înainte de instalarea sarcinii”, a declarat liderul echipei de cercetători, Jan Brosens. „Acest lucru ne dă mari speranţe de reuşită în ce priveşte corectarea defectului înainte ca pacienta să decidă să rămână din nou însărcinată.”
Sursa: Rador