Analiza a fost făcută pe 1.583 de bărbaţi şi femei care nu sufereau de demenţă sau afecţiuni cardiace şi cărora li s-au evaluat abilităţile fizice, fiind puşi să alerge pe bandă. După 20 de ani de la selecţie, aceiaşi participanţi au fost supuşi unui nou test de fitness, fiind puşi să alerge pe bandă. După aceea, cercetătorii le-au analizat structura creierului.
Rezultatele testelor au arătat că oamenii care nu aveau o capacitate de mişcare bună în jurul vârstei de 40 de ani, calculată prin timpul petrecut pe bandă până când ritmul cardiac se ridica la un anumit nivel, prezentau tendinţa de a avea un creier mai mic decât cei care făcuseră mişcare la vârsta mijlocie.
Acelaşi rezultat a fost semnalat şi în cazul oamenilor cărora le-a crescut mai mult tensiunea arterială şi ritmul cardiac în timpul activităţilor fizice. Creşterea acestor indicatori pot fi cauzate de lipsa de mişcare susţinută.
Creierul participanţilor a fost analizat doar la finalul experimentului, astfel că cercetătorii nu pot spune cu siguranţă dacă acesta s-a redus. Studiile anterioare arată, însă, că activitatea fizică ajută creierul să lupte împotriva declinului cognitiv, care apare odată cu vârsta.
Cercetătorii nu au identificat şi momentul vieţii în care activitatea fizică influenţează cel mai mult volumul creierului. Un studiu din 2012 arata că activitatea fizică regulată la vârsta a treia protejează împotriva micşorării creierului, mai mult decât o fac implicarea în activităţile sociale sau mentale.
„Persoane de 70 sau peste 70 de ani care iau parte la activităţi sportive sau fac mai mult exerciţiu fizic, inclusiv plimbări mai multe pe săptămână, înregistrează o reducere mai mică a creierului şi prezintă mai puţine semne ale îmbătrânirii acestuia decât persoanele care sunt mai puţin active fizic”, explică autorul studiului din 2012, Alan J. Gow, de la Universitatea Edinburgh din Scoţia.
Alan Gow şi echipa sa a analizat dosarele medicale a peste 600 de persoane din Scoţia, care s-au născut în 1936. Acestora li s-au făcut, la vârsta de 73 de ani, examinări RMN. Tuturor li s-au cerut detalii despre rutina fizică, de la exerciţiul fizic obişnuit, până la exerciţiul fizic performant. De asemenea, ei au oferit date referitoare la activităţile sociale şi mentale pe care le-au desfăşurat. Studiul a durat trei ani, iar cercetătorii au descoperit că oamenii care făceau mişcare în mod constant prezentau o micşorare mai mică a creierului spre deosebire de ceilalţi.
Sursa: Gândul