Muzica heavy metal i-ar putea ajuta pe studenţi să-şi dezvolte gândirea critică, susţine un renumit psiholog canadian – VIDEO
Heavy metal-ul, folosit ca sursă de mister la orele de curs
Deşi acest gen de muzică nu reprezintă tocmai un subiect de studiu pentru cercetători, se pare că el îi poate ajuta, totuşi, pe studenţi să aibă o gândire critică mult mai dezvoltată. De la descifrarea aşa-numitelor „mesaje ascunse” din versurile celor de la Judas Priest, până la identificarea modului în care unele piese ale trupei Slayer au fost asociate cu cazuri de omucidere, istoria heavy metal-ului a cunoscut numeroase momente care ar putea fi interpretate din punct de vedere psihologic.
Rodney M. Schmaltz, profesor de psihologie în cadrul MacEwan University din Edmonton, Canada, sfăuieşte cadrele didactice să folosească o metodă, prin intermediul căreia studenţii pot învăţa mai uşor ceea ce li se explică, dacă informaţiile pe care le primesc sunt învăluite în mister. În acest sens, specialistul dă ca exemplu muzica heavy metal, în jurul căreia s-au ţesut nenumărate controverse, ce ar putea fi folosite în sălile de curs pentru a stimula gândirea ştiinţifică a auditoriului.
Cercetătorul canadian susţine că metoda sa poate fi cel mai bine explicată prin înţegerea asocierii nefondate dintre melodiile unor formaţii precum Judas Priest sau Slayer şi unele crime care ar fi fost comise pe parcursul anilor ’80-’90 de către tinerii ce preferau aceste piese. Primul exemplu dat de Schmalttz este cover-ul „Better By You, Better Than Me”, realizat de Judas Priest după trupa britanică de rock Spooky Tooth.
Despre această piesă se spunea că, atunci când era derulată în sens invers, ascultătorul putea auzi expresia „Do It” („Fă-o”). În acest sens, la sfârşitul anilor ’80, doi adolescenţi ar fi ascultat melodia câteva ore în şir, în timp ce consumau alcool şi fumau marijuana. Mai apoi, aceştia ar fi mers într-un parc şi ar fi încercat să se sinucidă.
Trupa a fost adusă în faţa instanţei de judecată, însă a fost găsită nevinovată, nu pentru că acel aşa-zis mesaj subliminal ar fi putut determina pe cineva să îşi curme viaţa, ci pentru că el nu a fost inserat în mod intenţionat în piesa respectivă. Prin urmare, profesorul Schmaltz sugerează că studenţii pot învăţa din acest caz ce înseamnă cu adevărat manipularea opiniei publice şi cât de uşor poate fi ea realizată.
Controversele din istoria unor formaţii îi pot ajuta pe studenţi să-şi dezvolte gândirea critică
Printre alte exemple date de cercetătorul canadian se numără şi cazul formaţiei Slayer, din anul 1996. Atunci, doi tineri au fost acuzaţi de uciderea unei fete în vârstă de 15 ani, susţinând că au comis această faptă după ce s-au inspirat din piesele „Postmortem” şi „Dead Skin Mask”. Drept urmare, părinţii victimei au dat în judecată atât trupa cât şi casa de discuri, pentru faptul că vindeau minorilor „produse cu conţinut periculos”.
În cele din urmă, acuzaţiile nu au fost luate în considerare de către procurori, deoarece nu era pentru prima dată când criminalii erau anchetaţi pentru tentative de omor. Aşadar, nici de data aceasta, comportamentul agresiv al unora dintre fanii heavy metal-ului nu a putut fi asociat cu genul de muzică pe care îl preferă.
Rodney Schmaltz susţine că a dat ca exemple aceste situaţii, deoarece ele pot demonta mitul conform căruia muzica heavy metal se află în strânsă legătură cu comportamentul agresiv al celor care o ascultă în mod regulat. Profesorul este părere că, aflând mai multe informaţii referitoare la controversele din istoria genului, studenţii îşi pot dezvolta gândirea critică şi pot găsi soluţii proprii la aceste cazuri, consultând materiale din literatura ştiinţifică.
Sursa: frontiersin.org
Vă mai recomandăm şi: LEGĂTURA dintre ”sataniştii” iubitori de heavy metal şi fanii muzicii clasice. Descoperire neaşteptată făcută de oamenii de ştiinţă – VIDEO
Ce se întâmplă atunci când asculţi heavy metal? Rezultatele sunt surprinzătoare – VIDEO