Această uşurinţă de învăţare o face ideală pentru a putea fi folosită ca limbă internaţională.
Toki Pona este limbajul cu cele mai puţine cuvinte din lume, conţinând doar 123. Toki Pona a fost creată în 2001 de către Sonja Lang. Ea şi alţi vorbitori de Toki Pona susţin că numărul redus de cuvinte este de ajuns să exprime aproape orice idee, relatează
Business Magazin.
Pentru a crea noul limbaj, Lang a lucrat invers, împotriva tendintei generale de a crea un lexicon natural. Ea a început prin reducerea şi consolidarea specificului în general. Economia acestei limbi se realizează reducând gândirea simbolică la elementele sale de bază, fuzionând concepte conexe, iar cuvintele îndeplinesc mai multe funcţii în vorbire.
O persoană are nevoie doar de 30 de ore pentru a o învăţa Toki Pona. Această uşurinţă de a învăţare, o face ideală pentru a putea fi folosită ca limbă internaţională, care ar putea conecta milioane de oameni de pe tot globul.
Ce este o maşină? se întreabă Sonja Lang. „Ai putea spune că o maşină este un spaţiu ce este folosit pentru deplasare. Asta ar fi tomo tawa”, spune ea. „Totuşi, dacă eşti lovit de o maşină, asta s-ar putea traduce altfel, un obiect dur m-a lovit, kiwen utala.”, completează Lang.
Toki Pona are cinci palete de culori: loje (roşu), laso (albastru), jelo (galben), pimeja (negru) şi walo (alb). Precum un pictor, un vorbitor poate combina cuvintele pentru a crea diferite nuanţe. De exemplu, loje walo este roz.
Pentru numere, Toki Pona are doar cuvintele wan (unu), tu (doi) şi mute (câteva). Vorbitorii au extins utilizarea unor cuvinte, folosind cuvântul „luka” (mână, braţ) şi pentru exprima cifra cinci, iar „mute” să fie folosit pentru numarul 10. Pentru a spune numărul dorit, vorbitorii trebuie să repete, adăugând până când ajung la numărul respectiv. Scopul limbii nu este acela de a exprima calcule complexe sau numere cu foarte multe cifre.
Scopul este simplitatea, iar în acest limbaj „simplu” înseamnă „bun”. Ambele concepte sunt combinate într-un singur cuvânt: pona.
„Daca te poţi exprima într-un mod simplu, atunci chiar înţelegi despre ce vorbeşti şi asta e bine”, spune Sonja Lang.