Folosirea antiperspirantului sau deodorantului ar putea fi o modalitate bună pentru a scăpa de mirosul neplacut al corpului, dar oare e atât de inofensiv?
Cercetătorii din SUA au descoperit că utilizarea, pe piele, a acestor produse de igienă personală afectează în mod semnificativ tipul şi durata de viaţă a bacteriilor din microbiomele axilelor.
„Mii de specii de bacterii au capacitatea de a trăi pe pielea umană, şi, în special, în zona axilei. Dar care dintre aceste specii trăiesc în special acolo a fost greu de prezis, dar am descoperit că una dintre cele mai mari determinanţii ale bacteriilor din zona axilară este utilizarea deodorantului şi/sau antiperspirantului”, a declarat Rob Dunn, ecologist de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord.
Pentru a evalua impactul microbilor în timpul folosirii deodorantului şi antiperspirantului, cercetătorii au analizat 17 participanţi pe parcursul a 8 zile.
Grupul a fost alcătuit din 3 sub-grupuri: 7 persoane care au folosit zilnic antiperspirantul, care reduce cantitatea de transpiraţie. Cinci participanţi care au folosit zilnic deodorantul, care adesea include etanol sau alte antimicrobiene pentru a ucide microbii care cauzează miros. Şi alte 5 persoane care nu au folosit nimic. În timpul experimentului, participanţilor le-au fost luate probe din zona subraţului de două ori pe zi.
La începutul studiului, participanţii au urmat obiceiurile lor de igienă personală, dar începând cu ziua 2 până la ziua 6 nu au folosit nici deodorant, nici antiperspirant. Iar în ultimele două ultimele zile ale studiului, toţi participanţii au folosit antiperspirant.
„Am constatat că în prima zi, când oamenii au folosit antiperspirantul, în probele lor de transpiraţie au fost mai puţini microbi decât în probele persoanelor care nu au folosit niciun produs. În plus, persoanele care au folosit deodorant au avut, de multe ori, mai mulţi microbi decât cei care nu au folosit niciun produs”, a declarat unul dintre cercetatori, Julie Horvath, de la Universitatea Centrală din Carolina de Nord.
Către ziua şase, atunci când toţi participanţii nu au folosit deodorante şi antipersperante timp de cinci zile, cantitatea de bacterii din subsuorii lor a fost destul de ridicată, dar atunci când întregul grup a început să folosească antiperspirant în ultimele două zile, cercetatorii au descoperit că numărul de microbi s-a redus dramatic.
Acest lucru sugerează că în timp ce utilizarea antiperspirantului pare să scadă populaţiilor microbilor, deodorantul de fapt le creşte.
Cercetătorii au descoperit că antiperspirantul, în special, produce diferite populaţii microbiene în zona axilară a oamenilor.
În cazul celor care nu au folosit deodorante sau antiperspirante, nivelul de Corynebacteria a fost mai ridicat – 62 %, iar nivelul de Staphylococcaceae a fost mai scăzut – 21 %. Aceste date au fost aproape inversate în rândurile utilizatorilor de antiperspirante (cu 14 la sută în ce priveşte nivelul de Corynebacteria şi 60 la sută de Staphylococcaceae).
Corynebacteria este parţial responsabilă pentru miros, dar pe lângă aceasta se considerată că ne ajută să ne protejăm împotriva agenţilor patogeni. Staphylococcaceae sunt un grup de bacterii, dintre care cele mai multe sunt considerate benefice, deşi unele pot prezenta un risc pentru sănătatea umană, în anumite circumstanţe.
”Produsele de igienă, pe care le folosim zilnic, pot modifica dramatic compoziţia acestor bacterii în microbiomele noastre axilare, fapt care ar putea avea consecinţe semnificative”, au scris autorii studiului într-un raport.
„Utilizarea antiperspirantului sau deodorantului rearanjează complet ecosistemul microbian al pielii. Şi nu avem nici o idee despre efectul lor asuypra pielii noastre şi asupra sănătaţii noastre. Este benefic? Este dăunător? Noi chiar nu ştim, în acest moment”, a declarat Julie Horvath.
„O constatare interesantă a fost că primatele non-umane au fost mai acoperite de bacterii fecale şi din sol, pe care noi le asociem cu murdărie. Poate că diversitatea aceasta de microbi fecali şi din sol pe pielea primată neumană are unele beneficii pe care noi încă nu le înţelegem”, a declarat Horvath.