Principalul incinerator de deşeuri din Oslo a început experimentul său pentru captarea dioxidului de carbon din fumul care se degajă la arderea deşeurilor.
Autorii proiectului speră că această tehnologie să incinereze deşeurile, incetinind încălzirea globală.
Testul de la incineratorul Klemetsrud, care arde deşeurile de uz casnic şi pe cele industriale, este la un pas de a face cele mai mari eforturi pentru a capta şi reţine gazele cu efect de seră de la centralele electrice pe bază de cărbune sau de la fabricile care folosesc combustibili fosili.
„Sperăm că exemplul Oslo va demonstra şi altor oraşe că este posibilă captarea emisiile provenite de la coşulul de gunoi”, a declarat primarul oraşului Oslo, Marianne Borgen, la ceremonia de deschidere a incineratorului de deşeuri Klemetsrud, care generează căldură în clădirile din oraş.
Până în prezent, costurile ridicate au afectat tehnologiile de captare şi stocare a carbonului. Luna trecută, aproape 200 de naţiuni au convenit asupra unui acord la Paris pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice cu un nou stimulent pentru tehnologiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Incineratorul Klemetsrud emite mai mult de 300.000 de tone de dioxid de carbon pe an, sau 0,6 % din emisiile unui singur om din Norvegia. Dioxidul de carbon este principalul gaz acuzat de creşterea temperaturilor, inundaţiilor şi creşterea nivelului mărilor.
Pentru testare, cinci recipiente vor fi alimentate cu gaze de evacuare, iar o serie de ţevi şi filtre vor capta dioxidul de carbon cu o rată echivalentă de 2.000 de tone pe an, până la sfârşitul lunii aprilie.
Şi dacă experimentul va avea rezultate, o instalaţie de captare a carbonului pe scară largă ar putea fi construită până în 2020, au declarat oficialii. Dioxidul de carbon ar putea fi apoi expediat în Marea Nordului şi injectat în domeniile de petrol şi gaze pentru a ajuta la presiunea de supraalimentare şi ridica nivelul de producţie.
„Noi vedem un potenţial în această piaţă în întreaga lume”, a declarat Valborg Lundegaard, şef la Aker Solutions, care rulează testul. Ea a spus că acesta este primul test de acest gen, la nivel mondial, pentru o instalaţie de deşeuri care produc energie.
Oficialii au refuzat să discute costurile, dar a declarat că preţul de emisie a dioxidului de carbon pe piaţa de comercializare a emisiilor din Uniunea Europeană ar trebui să fie cu mult deasupra unui curent de 6 euro pe tonă pentru ca tehnologia să fie fezabilă la scară largă.
Aproximativ 60 la sută din gunoiul ars la Klemetsrud este de origine biologică, de la deşeuri de lemn la produsele alimentare. Acest lucru înseamnă că captarea emisiilor ar fi un pas pentru a extrage carbonul din ciclul natural în aşa-numitele „emisii negative”.
„Nu va fi posibil să atingem obiectivele stabilite în acordul de la Paris, fără utilizarea pe scară largă a emisiilor negative”, a declarat Frederic Hauge, şeful unui grup de mediu, Bellona.