Până recent, oamenii de ştiinţă considerau că la începutul epocii neolitice, odată cu apariţia primilor agricultori, a avut loc o explozie demografică, despre care se ştie că ar fi avut loc în urmă cu peste 10.000 de ani. Ultimele descoperiri făcute de cercetători ai Universităţii din Wyoming par să demonstreze contrariul.
În momentul de faţă, populaţia umană de pe Glob are o rată de creştere de circa 1 procent pe an. Cifra este cu mult mai mare decât cea prezentă de-a lungul istoriei, dat fiind faptul că, începând cu sfârşitul epocii glaciare şi până acum 200 de ani, procentul de creştere era de 0,04%. Această rată era valabilă şi în timpul epocii neolitice, pe care cercetătorii americani au studiat-o.
Pe parcursul studiului, oamenii de ştiinţă au folosit datarea cu radiocarbon pentru a determina impactul pe care l-au avut anumite grupuri de indivizi asupra unor zone din actualele state americane Wyoming şi Colorado.
Rezultatele analizelor au arătat că populaţiile care au trăit în aceste teritorii, în urmă cu aproximativ 9.000 de ani, trăiau din ceea ce le oferea mediul înconjurător, adică erau vânători-culegători. Totodată, s-a putut demonstra faptul că rata de creştere a acestor populaţii între anii 11000 – 4000 î.Hr. era de 0,041% pe an.
Această cifră este similară cu cea corespunzând Europei din aceeaşi perioadă, care primea pe teritoriul său primii agricultori. Prin urmare, nici creşterea animalelor, nici cultivarea plantelor nu au avut un rol major în creşterea demografică a populaţiilor umane în epoca preistorică.
Conform oamenilor de ştiinţă americani, acest fenomen ar fi fost cauzat de un cumul de factori prezenţi la nivel global. Printre aceştia s-ar număra schimbările climatice sau epidemiile.