Găurirea şi plombarea dinţilor poate fi evitată, iar stresul provocat de sunetul strident din cabinetului stomatologului va deveni istorie

09 12. 2015, 08:55
Forarea a fost o abordare tradiţională, care a dominat domeniul de îngrijire dentară zeci de ani.
 
Studiul a durat 7 ani, iar rezultatele făcute publice de curând au constatat că nevoia de plombe a fost redusă cu 30-50 % prin îngrijire orală preventivă.
 
„Pacienţii nu trebuie să creadă că nu e nevoie de îngrijiri medicale în anumite cazuri de degradare a dinţilor”, a declarat autorul principal al studiului, conferenţiarul universitar Wendell Evans, de la Universitatea din Sydney.
 
„Această cercetare semnalează necesitatea pentru o schimbare majoră în tratamentul bolilor dentare. Cabinetul stomatologic din Australia trebuie să se schimbe. Studiul nostru demonstrează că o abordare preventivă are beneficii majore în comparaţie cu practica curentă”, a declarat Wendell Evans.
 
 
„Pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că degradarea dentară şi anume caria dentară este un fenomen ce progresează rapid, iar cel mai bun mod de a-l gestiona este să identifici precoce dintele infectat şi să se elimine imediat. Toate acestea pentru a preveni fragmentarea suprafeţei dintelui. După îndepărtarea nucleului afecţiunii, dintele afectat este apoi restaurat cu un material de umplutură – acest proces este uneori menţionat ca „foraj şi plombare”.
 
„Cu toate acestea, 50 de ani de studii au arătat că descompunerea nu este întotdeauna progresivă şi se dezvoltă mai lent decât se credea anterior. De exemplu, este nevoie, în mediu, de 4-8 ani de degradare ca procesul să ajungă de la stratul exterior al dintelui până la stratul interior”, afirmă Wendell Evans. 
 
Profesorul Wendell Evans şi echipa sa au dezvoltat Sistemul de Management al Cariilor (CMS) – un set de protocoale care acoperă evaluarea riscului cariilor, interpretarea razelor X dentare şi tratamentul specific de degradare precoce (dacă nu este încă o cavitate) .
 
Tratamentul CMS de evitare a forajului implică patru aspecte:
 
1. Aplicarea unei concentraţii mari de fluorură de către stomatologi în stadiile de degradare precoce;
2. Atenţie la periajul în condiţiile casnice;
3. Restricţii la gustările şi băuturile care conţin zahăr;
4. Monitorizarea cazurilor cu risc specific.
 
 
„CMS a fost testat pentru prima dată pe pacientii cu risc înalt de la Spitalul Westmead şi a avut mare succes. Acest fapt a arătat că cariilor precoce ar putea fi oprite şi regresate şi că nevoia de foraj şi de plombare poate fi dramatic redusă. Un dinte trebuie găurit şi plombat numai în cazul în care are efectiv o gaură în dinte şi este deja evidentă”, a declarat profesorul Evans.
 
Tratamentul CMS a fost apoi testat în cabinete stomatologice generale din New South Wales şi Australian Capital Territory. Programul Monitor Practice (MPP), finanţat de Consiliul Naţional de Sănătate şi Cercetare din Australia (NHMRC), a confirmat că după şapte ani, riscul de degradare a fost redus în mod substanţial în rândul pacienţilor CMS şi nevoia de a le plomba dinţii a fost redusă cu 30 -50 la sută faţă de grupul de control.
 
„Cu toate acestea, pacienţii joacă un rol important în tratamentul lor. Acest tratament va avea nevoie de un parteneriat între stomatologi şi pacienţi, pentru a fi cu succes”, afirmă Wendell Evans. 
 
Sursa: Eurek Alert