Capsula de tip cargo Cygnus, lansată cu succes de Orbital ATK, spre ISS – FOTO + VIDEO

Racheta Atlas V, construită de compania United Launch Alliance, care a transportat capsula spaţială Cygnus, a decolat de pe rampa de lansare la ora locală 21.44, aşa cum era prevăzut, informează france24.com.

Plasarea cu succes pe orbită a capsulei Cygnus s-a produs la 21 de minute după decolarea rachetei Atlas V.

• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean
• ChatGPT, disponibil și pe WhatsApp. Ce trebuie să știe utilizatorii?

Capsula Cygnus şi-a deschis cele două antene solare ale sale, la aproximativ o oră după desprinderea sa de partea superioară a rachetei lansatoare, începându-şi astfel drumul spre ISS, cu care urmează să se conecteze miercuri.

Cygnus va fi prinsă miercuri, în jurul orei 11.00 GMT, cu un braţ telescopic manevrat de la bordul ISS de doi dintre cei şase astronauţi de pe staţie, care vor conecta apoi capsula la modulul american Unity.

Capsulele Cygnus au rămas la sol după explozia lansatorului Antares, fabricat de compania Orbital, la câteva secunde după decolare, în octombrie 2014, de la centrul spaţial Wallops Island, aflat pe coasta statului american Virginia.

SpaceX, cealaltă companie privată americană care a încheiat contracte cu NASA în ceea ce priveşte misiunile de reaprovizionare a ISS, a suferit la rândul ei un eşec usturător, în iunie, atunci când racheta ei lansatoare Falcon 9 a explodat la câteva secunde după ce a decolat de la baza din Cape Canaveral.

SpaceX a anunţat că intenţionează să îşi reia misiunile spaţiale în luna decembrie.

În ceea ce priveşte compania Orbital, aceasta este cea de-a patra misiune a sa de aprovizionare a staţiei.

Versiunea ameliorată a capsulei Cygnus, a cărei capacitate a fost sporită cu 25%, transportă la bordul ISS o încărcătură de 3,5 tone, inclusiv alimente, apă, articole vestimentare pentru cei şase astronauţi de la bordul avanpostului orbital, dar şi diverse echipamente şi materiale pentru 250 de experimente ştiinţifice.

Accidentul rachetei Antares a marcat primul eşec suferit de sectorul privat american după debutul zborurilor comerciale spre ISS în 2010, în virtutea unor contracte încheiate cu NASA.

În această perioadă de incapacitate a companiilor Orbital şi SpaceX – ale căror contracte cu agenţia spaţială americană se ridică la 1,9 miliarde de dolari, respectiv 1,6 miliarde de dolari -, echipajul de pe ISS nu s-a aflat niciodată în pericol să rămână fără provizii, a precizat NASA.

Pe lângă stocurile de alimente, apă şi oxigen aflate la bord, capsule de tip cargo ruseşti şi japoneze au livrat provizii pe ISS la începutul verii. Însă reaprovizionarea ISS a devenit de acum o chestiune presantă, a declarat, săptămâna trecută, Kirk Shireman, un responsabil pentru misiunile pe ISS.

Fără o altă misiune de aprovizionare, cei şase astronauţi de pe ISS îşi vor epuiza stocurile de hrană în aprilie 2016.

O altă capsulă rusească de tip cargo, ce face parte din gama Progress, este programată să se conecteze la ISS la sfârşitul lunii decembrie.

Chiar şi cu livrările operate de Cygnus şi cele prevăzute pentru 2016, va fi nevoie de un an pentru ca stocurile de provizii de pe ISS să ajungă la nivelul de dinainte de cele două accidente. O capsulă rusească Progress a fost la rândul ei pierdută, ratându-şi misiunea, în primăvara acestui an.

Cygnus va rămâne conectată la ISS până în ianuarie, înainte de se desprinde de staţie şi de a plonja în atmosfera terestră, unde va fi distrusă şi va arde în întregime, având la bord 1,5 tone de deşeuri.

Lansatorul spaţial Antares construit de compania Orbital, al cărui prim etaj a fost modificat după accidentul din 2014, va fi pregătit să zboare din nou abia în a doua jumătate a anului 2016, urmând să fie lansat tot de la centrul spaţial Wallops Island din Virginia.

Un alt zbor al unei capsule din gama Cygnus, la bordul unei rachete Atlas V, este prevăzut pentru primăvara anului 2016, de la baza Cape Canaveral din Florida.

Atlas V a lansat sute de sateliţi, în special pentru Pentagon, fără niciun incident.

Potrivit concluziilor din raportul de anchetă al NASA, eşecul suferit de lansatorul Antares în octombrie 2014 a fost cauzat, probabil, de explozia unei pompe turbo dintr-unul dintre cele două motoare ruseşti ale rachetei.

Orbital ATK a încheiat la începutul acestui an un contract de aproximativ 1 miliard de dolari cu compania publică rusească Energia pentru furnizarea de 60 de motoare RD-181 care vor echipa noul tip de rachetă Antares, al cărei design a fost modificat.

Orbital ATK, care purta numele Orbital Sciences în momentul în care a avut loc accidentul rachetei sale Antares, a fuzionat ulterior cu constructorul de rachete Alliant Techsystems (ATK).

Staţia Spaţială Internaţională va rămâne operaţională până în 2024. După retragerea din activitate a navetelor spaţiale americane, NASA este dependentă de Rusia pentru a transporta astronauţi americani pe şi dinspre ISS. Rusia taxează agenţia spaţială americană cu 70 de milioane de dolari pentru fiecare astronaut american transportat la bordul staţiei.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

Sursa: Mediafax