Din cauza unor exagerări în ce priveşte dorinţa de a îndepărta bacteriile, unii oameni nu ies din casă fără tubul de dezinfectat pentru mâini sau îşi aglomerează băile cu produse antibacteriene pentru a distruge toţi microbii din jurul lor, ceea ce nu e tocmai bine.
Indiferent de faptul dacă e rece afară sau cald, dacă e sezonul gripei şi răcelii sau nu, spălarea mâinilor cu regularitate trebuie să fie o normă fiindcă asta va ţine patogenii la distanţă.
Cei mai mulţi detergenţi, săpunuri sau bureţi şi lavete au o inscripţie pe etichetă că ar fi antibacterieni, noi le procurăm în speranţa sinceră că anume aceste produse ne sunt necesare, dar tocmai ele pot provoca probleme.
Atunci când curăţim bucătăria cu produse ce conţin substanţe antibacteriene, acestea pot lăsa sedimente de compuşi activi care urmăresc distrugerea microbilor de pe suprafeţele prelucrate. Noi, însă, nu putem să îndepărtăm total aceste reziduuri ale chimicelor. Una dintre cele mai comune substanţe chimice găsite în detergenţi este
triclosanul – substanţă folosită odată pentru spălarea podelelor în spitale.
“Triclosanul are capacitatea de a urmări distrugerea unor compuşi specifici asemănători cu unele antibiotice. Acest lucru ar înseamna că populaţiile de bacterii, care au fost expuse la triclosan, pot dezvolta mutaţii pentru a se proteja. Pe scurt, există speculaţii că utilizarea pe scară largă a triclosanului poate fi folositoare la creşterea unor bacterii mult mai rezistente”, afirmă epidemiologul Allison Aiello.
Chiar dacă triclosanul şi compuşii săi nu par a fi dăunători pentru sănătatea umană, au existat studii care arată că acesta interferează cu funcţia hormonală a animalelor din laborator. Alte studii au indicat o posibilă contribuţie la creşterea alergiilor, să nu mai vorbim că acest compus chimic este, de asemenea, un
poluant al mediului ce afectează negativ speciile acvatice – bacteriile, algele şi peştii. În 2010, Uniunea Europeană a interzis triclosanul în produsele care vin în contact cu produsele alimentare, acum acesta se elimină treptat şi din produsele cosmetice.
Cel mai important este că nu există niciun motiv să credem că
săpunurile antibacteriene curăţă mai bine decât un săpun obişnuit. Acesta nu pare a fi eficient impotriva viruşilor ce cauzează gripa şi răceala, precum şi alte probleme gastroenterologice. Lipsa de dovezi este atât de evidentă încât la sfârşitul anului 2013, US Food and Drug Administration (FDA) a anunţat că producătorii ar trebui să dovedească faptul că sapun lor antibacterian este mai eficientă decât alte chestii convenţionale, sau ar trebui să-l scoate de pe rafturi în următorii ani.
Singurele produse antimicrobiene care par a avea eficienţă sunt gelurile dezinfectant pe bază de alcool. Alcoolul este un antiseptic foarte eficient care descompune proteinele şi perturbă membranele celulare, omorând cele mai multe bacterii, ciuperci şi viruşi. Utilizarea frecventă a gelurilor pe bază de acool nu provoacă toxicitate.
Chiar dacă foloseşti o substanţă antibacteriană pe bază de alcool, cel mai bine este să eviţi utilizarea produselor antimicrobiene inutile, spălându-te mai des pe mâini cu săpunul obişnuit.