Misteriosul cu dinţi mari care a trăit alături de specia noastră. Rezultatul surprinzător al unei analize ADN

 

Până în prezent, denisovanii au fost reprezentaţi doar prin ADN-ul unui os de la un deget, ce a aparţinut unei tinere fete, găsit în 2008 în Peştera  Denisova din Munţii Altai, Siberia.

 

 

Acum, geneticienii evoluţionişti, în frunte cu Susanna Sawyer, de la Institutul Max Planck deAntropologie Evoluţionistă din Leipzig, Germania, şi colegii săi au extras ADN-ul mitocondrial şi pe cel nuclear de la doi dinţi denisovani găsiţi în aceeaşi peşteră, Denisova 4 şi Denisova 8.

 

Dinţii descoperiţi sunt mai mari decât orice dinte cunoscut până acum, fie al Omului de Neanderthal , fie al omului modern, care au existat în aceeaşi perioadă de timp.

 

Diferenţele în ADN-urile celor doi dinţi, împreună cu straturile peşterii unde au fost găsiţi, sugerează că cei doi bărbaţi au trăit cu aproximativ 60.000 ani în urmă.

 

” Populaţia antică Hominin a fost mai diversă genetic decât neanderthalienii, dar nu la fel de diversă precum oameni moderni”, susţin reprezentanţii Institutului Max Planck de Antropologie Evoluţionară.

 

 

Molarii au fost descoperiţi în diferite straturi din sol. Cercetătorii au remarcat faptul că un dinte, numit Denisova 4, poate fi mai tânăr decât celălalt, numit Denisova 8. Osul din deget, însă, cunoscut sub numele de Denisova 3, este  probabil mai tânăr decât Denisova 8.

 

„Dacă cineva mi-ar fi spus, acum cinci ani, că vom vorbi despre diferite specii ale căror fosile nu le avem, aş fi crezut că suntem nebuni”, a spus doctorul Disotell.

 

Folosind primele analize ale ADN-ului din dinţi şi al fragmentului de deget găsite la peştera Denisova din Altai Krai, în Munţii Altai în apropiere de Barnaul, Rusia, cercetătorii au descoperit că acestea ar fi aparţinut la trei persoane diferite care au locuit acolo cu zeci de mii de ani în urmă.

 

Sursa foto: Thilo Parg/Wikimedia Commons

 

Ultimul studiu a demonstrat că fata a cărui fragment de deget a fost găsit ar fi trăit acum aproximativ 50.000 de ani. Pe când, ADN-ul dinţilori molari aparţin altor două persoane – un mascul adult şi o tânără de sex feminin, studiul a arătat că aceştia au murit în peşteră cu cel puţin 65.000 de ani mai devreme. Alte teste au sugerat că dintele femeii tinere ar putea avea vârsta de 170.000 de ani.

 

Viviane Slon, un genetician şi profesor la Institutul Max din Munchen, Germania, a declarat că analiza ADN a aratat că denisovanii au avut gene surprinzător de diverse.

 

Acest lucru sugerează că, probabil,  în loc să trăiască în grupuri mici izolate, oamenii antici au fost capabili să se amestece între rase pentru a-şi asigura un nivel ridicat de diversitate genetică.

 

 

Rezultatele indică că peştera ar fi putut servi drept adăpost regulat pentru denisovani şi mai sugerează că ei ar fi avut un puternic sentiment de „acasă”.

 

Sursă: Mail Online