NASA a anunţat descoperirea MAJORĂ: Există apă în formă lichidă pe Marte – VIDEO + FOTO

UPDATE Apă lichidă curge în lunile de vară pe pereţii craterelor şi stâncilor ceea ce indică că pe Marte ar putea fi forme de viaţă,  a anunţat NASA, citată The Guardian.

• Multe dintre animalele oferite în dar de Crăciun, abandonate în următorul an
• Cum a fost rezolvat cazul unei femei dispărute în urmă cu 22 de ani?

Imagini făcute de pe orbita planetei de nava Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) arată urmele lăsate vara de apă. Aceste pete lungi şi întunecate, în realitate fluxuri de apă, au în unele cazuri lungimi de sute de metri. Ele dispar însă toamna, pe măsură ce temperatura scade la suprafaţa planetei.

Sursa foto: NASA

Imagini luate de pe Marte arată şi stânci şi pereţii abrupţi ai versanţilor şi craterelor.

Oamenii de ştiinţă  nu sunt siguri de unde vine apa, poate fi de la gheaţă, din acviferele subterane sărate, care se desgheaţă în lunile de vară,  sau de la condensul format în atmosferă.

„Este apă lichidă astăzi pe suprafaţa lui Marte„, a anunţat Michael Meyer, cercetător principal pentru programul de exploare al planetei Marte, citat de The Guardian.

Sursa foto: NASA

Cercetătorii NASA au efectuat şi analize chimice care confirmă că pe Marte există apă în formă lichidă. S-a descoperit existenţa unor săruri (perclorat) îmbibate cu apă lichidă, potrivit New York Times.

Percloratul, un tip de sare similar celui evocat astăzi, este foarte absorbant şi scade punctul de îngheţare al apei, astfel încât aceasta rămâne lichidă la temperaturi reduse.

Cercetătorii ştiau că apa există sub formă de gheaţă la polii planetei Marte, dar nu a fost descoperită până acum în formă lichidă.

Sursa foto: NASA

Încă din 2011, cercetătorii NASA au văzut pete pe Marte datorită imaginilor suprinse de MRO, însă aceştia nu au făcut însă anunţul în privinţa existenţei apei lichide înainte să le analizeze amănunţit. Totodată au folosit un spectrometru care a atestat existenţa unor molecule de săruri îmbibate cu apă lichidă.

Conform calculelor făcute de oamenii de ştiinţă, apa în stare pura atinge punctul de fierbere pe Marte la doar 10 grade Celsius, faţă de cele 100 de grade Celsius necesare pe Pământ, fapt ce arată că că apa lichidă este extrem de instabilă pe Marte.

În conferinţa de presă, oamenii de ştiinţă de la NASA au anunţat că pe Marte există viaţă. „Pentru că noi am trimis-o acolo”, au argumentat ei. Potrivit acestora, oricât de bine ar fi curăţat roverul înainte de fi trimis pe Marte, există bacterii de pe Pământ care supravieţuiesc drumului şi care au ajuns pe Planeta Roşie. Cercetatorii NASA spun însă că fac tot posibilul pentru a proteja planeta.

Aceste urme ale scurgerii apei pot ghida NASA şi alte organizaţii spre zonele în care există cele mai mari şanse să fie descoperite forme de viaţă. De aceea, ele vor fi puncte de aterizare pentru viitoarele rovere care vor fi trimise pe planetă.

Un nou rover, numit temporar Mars 2020, va pleca către Planeta Roşie peste cinci ani. Curiosity, roverul care se află pe planetă din august 2012, a făcut mai multe descoperiri importante de la sosirea pe planeta Marte, începând cu găsirea dovezii unei albii vechi de apă şi continuând cu detectarea unor mari emanaţii de metan (un element care ar putea fi asociat cu viaţa) şi găsirea de roci formate în prezenţa apei.â

Joe Michalski, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, consideră că anunţul făcut de NASA, luni seară, este deosebit de interesant, în special datorită implicaţiilor sale asupra existenţei potenţiale a coloniilor de microbi pe Marte, în perioada actuală.

„Ştim, din studii efectuate pe extremofilele de pe Terra, că formele de viaţă pot nu doar să supravieţuiască, ci şi să se dezvolte în abundenţă în condiţii care sunt extrem de aride, foarte saline sau în orice alt tip de mediu ‘extrem’ în comparaţie cu habitatul oamenilor. De fapt, pe Terra, oriunde găsim apă, găsim viaţă. Acesta este motivul pentru care descoperirea apei pe Marte, după cercetări de peste 20 de ani, reprezintă o chestiune atât de interesantă”, a spus savantul britanic.

O consecinţă interesantă a acestei descoperiri constă în faptul că agenţiile spaţiale vor trebui să analizeze o serie de chestiuni suplimentare şi să ţină cont de locul în care vor trimite în viitor alte sonde şi rovere marţiene.

Normele acceptate în prezent pe plan internaţional precizează că misiunile spaţiale ar trebui să fie extrem de atente în legătură cu locurile de pe Marte în care vor să plaseze sonde şi roboţi şi în care există probabil apă lichidă.

Peter Grindrod, cercetător la Agenţia spaţială britanică, a explicat: „Principiile de protecţie planetară stipulează că nu putem să mergem oriunde se află apă lichidă, deoarece nu putem să sterilizăm navele noastre spaţiale suficient de bine, pentru a garanta că nu vom contamina acele zone. Aşadar, dacă un RSL este descoperit în zona de plasare a unui rover, atunci roverul nu poate coborî acolo. Este destul de ironic, mai ales pentru următorul rover al Agenţiei Spaţiale Europene, ExoMars, deoarece el a fost conceput pentru a căuta forme de viaţă”.

UPDATE  Zvonurile în jurul descoperirii se amplifică de la o oră la alta. Cei mai mulţi specialişti afirmă că NASA va anunţa că a descoperit apă pe Marte. Geologul Giovanni Leone, de la ETH Zurich, afirmă însă, citat de Guardian, că pe Marte nu s-ar găsi apă, ci canale de lavă, şi că planeta roşie nu a fost niciodată precum Pământul aşa cum am fost conduşi să credem.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ştirea iniţială:

„Misterul planetei Marte rezolvat? Aflaţi luni în conferinţa de presă de la sediul central al NASA din Washington, ce va fi transmisă live de televiziunea online NASA TV şi pe site-ul agenţiei, nasa.gov.”, este anunţul făcut pe Twitter care a intrigat pe toată lumea, scrie sursa citată.

La conferinţa de presă au participat: Jim Green, director de ştiinţa planetelor la sediul central al NASA, Michael Meyer, cercetător principal pentru programul de exploare al planetei Marte, din cadrul NASA, Lujendra Ojha, de la Georgia Institute of Technology din Atlanta, Mary Beth Wilhelm de la Ames Research Center in Moffett Field, din California, şi de la Georgia Institute of Technology, şi Alfred McEwen, cercetător principal al High Resolution Imaging Science Experiment (HiRISE), în cadrul University of Arizona din Tucson.

CNN menţionează că NASA a mai organizat astfel de conferinţe atunci când a prezentat descoperiri ştiinţifice majore. În cadrul unui astfel de eveniment, NASA a anunţat, în iulie, descoperirea unei noi exoplanete, numită Kepler-452b, despre care susţin că este remarcabil de asemănătoare cu Terra.

După anunţul privind conferinţa, presa internaţională a început să speculeze pe marginea descoperirii majore pe care Agenţia spaţială americană ar putea să o facă luni.

Astfel, potrivit publicaţiei britanice The Independent, NASA ar putea să anunţe că a descoperit apă pe planeta Marte. În acest sens, se face referire la faptul că la conferinţa de presă vor participa Alfred McEwen, care în luna iulie a publicat un studiu despre activitatea din craterul Gale de pe planeta Marte, şi Lujendra Ojha, care a colaborat la rândul său cu McEwen şi care a sudiat posibilitatea existenţei apei pe planeta roşie.

De altfel, încă din 2011, specialiştii de la NASA anunţau că au descoperit pentru prima dată urme ce ar putea dovedi prezenţa apei în stare lichidă pe Marte, o descoperire ce oferea noi perspective pentru explorarea planetei roşii şi pentru organizarea unor expediţii cu echipaj uman pe aceasta.

Pe de altă parte, anunţul NASA referitor la această descoperire ştiinţifică majoră, care va fi făcută publică luni, a dat naştere pe reţelele de socializare la numeroase speculaţii privind identificarea unor forme de viaţă extraterestre.

„Deci, va fi despre Marţieni, nu-i aşa?”, se întreabă Jacqueline, o utilizatoare a platformei online Twitter.

„@NASA Ar fi bine să fie despre extratereştri”, a scris Bart, un alt utilizator al Twitter.

De altfel, în urmă cu doar câteva decenii, oamenii de ştiinţă considerau ideea vieţii extraterestre ca fiind una improbabilă, însă, în prezent, NASA crede că este doar o chestiune de timp până când savanţii vor descoperi dovezi ale vieţii pe alte corpuri cereşti din Sistemul Solar. În acest sens, Agenţia spaţială americană se concentrează, în prezent, pe detectarea unor eventuale urme de viaţă pe Marte, în timp ce Agenţia Spaţială Europeană (ESA) analizează Luna, se spunea într-un articol despre panspermie ce a fost publicat în august în revista ştiinţifică britanică New Scientist, citat de dailymail.co.uk.

Pe de altă parte, potrivit unui studiu publicat în luna aprilie în revista Geophysical Research Letter, Marte are câteva mii de gheţari îngropaţi sub scoarţa sa acoperită de praf, care au împreună o cantitate de apă suficient de mare pentru a acoperi întreaga suprafaţă a acestei planete cu un strat de gheaţă ce ar avea grosimea de 1,1 metri, informa la momentul respectiv Reuters.

Oamenii de ştiinţă încearcă de foarte multă vreme să înţeleagă felul în care Marte s-a transformat dintr-o planetă caldă, umedă, probabil asemănătoare cu Terra, în istoria ei timpurie, în planeta rece, uscată şi deşertică din zilele noastre.

În urmă cu câteva miliarde de ani, Marte, care este lipsită de un câmp magnetic protector, şi-a pierdut aproape întreaga atmosferă. Mai multe studii sunt în prezent în derulare şi încearcă să calculeze cantitatea de apă care a dispărut în acel moment de pe Marte şi cantitatea de apă rămasă blocată în depozitele de gheaţă subterane.

Pe lângă dovezile care au demonstrat deja existenţa pe Marte a unor văi de râuri, izvoare şi minerale hidratate, oamenii de ştiinţă care studiază anumite molecule cu rol de marker din atmosfera marţiană au ajuns la concluzia că această planetă a avut probabil în trecutul ei un ocean cu o adâncime de peste 1,6 kilometri şi care acoperea mai mult de jumătate din emisfera ei nordică. Marte ar fi pierdut de-a lungul istoriei circa 87% din cantitatea ei totală de apă. În prezent, cele mai mari rezervoare de apă cunoscute de pe Marte se află în calotele ei polare.

De asemenea, în luna martie, cercetătorii de la NASA au dat publicităţii un nou studiu potrivit căruia un ocean străvechi, mai mare decât Oceanul Arctic de pe Terra, acoperea în trecut o cincime din suprafaţa planetei Marte şi ar fi putut să găzduiască forme de viaţă, după cum informa la momentul respectiv maxisciences.com.

Epoca asociată cu această particularitate geomorfologică din trecutul planetei Marte corespunde unei perioade care a avut loc în urmă cu 4,3 milioane de ani. În acea perioadă, Marte era încă o planetă tânără. Mediul ei deosebit de umed conţinea pe atunci suficient de multă apă pentru a forma un ocean ce acoperea jumătate din emisfera nordică şi avea o adâncime medie de 137 de metri. Anumite zone puteau să depăşească adâncimea de 1,6 kilometri, potrivit estimările oamenilor de ştiinţă. De atunci, planeta roşie şi-a schimbat complet înfăţişarea, iar de-a lungul timpului, 87% din apa ei s-a evaporat în spaţiu.