Frumuseţea Levantului, expusă la Muzeul Naţional de Istorie a României

Vernisajul micro-expoziţiei va avea loc joi, 24 septembrie 2015, începând cu ora 13:00, la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, Sala Lapidarium.

Albumul reprezintă una dintre cele mai importante opere ale epocii în ceea ce priveşte nu doar moda, ci şi alte aspecte ale vieţii cotidiene în Levant. A fost realizat ca parte a efortului Occidentului de a înţelege Orientul şi ne oferă indicii importante despre modul în care europenii percepeau Imperiul Otoman la începutul secolului al XVIII-lea.

• Wikipedia l-a înfuriat pe Elon Musk pentru că a inclus o referire la gestul controversat de…
• Cercetătorii britanici au descoperit a treia formă de magnetism

Portretele au fost comandate de Charles de Ferriol, ambasadorul francez la Istanbul (1699 – 1711), şi realizate de artistul flamand Jean Baptiste Van Mour în perioada 1707-1708. După revenirea din misiune, în 1711, Ferriol a dorit tipărirea celor 100 de portrete. Pe baza desenelor lui Van Mour au fost realizate gravurile care au fost încredinţate apoi spre tipărire lui Jacques Le Hay. Albumul „Recueil de cent estampes représentant differentes nations du Levant” a apărut la Paris în anul 1714. Succesul de care s-a bucurat a determinat retipărirea lucrării, atât în variantă color, cât şi alb-negru.

Planşele prezintă personaje de la Curtea otomană, doamne şi domnişoare, nobili, militari, comercianţi turci şi diferite alte popoare din cadrul Imperiului (greci, albanezi, unguri, români, bulgari, tătari, crimeeni, armeni, perşi, indieni, arabi). Albumul arată Constantinopolul ca un oraş cosmopolit, în care musulmanii şi creştinii trăiesc laolaltă, în armonie.

Van Mour a fost un fin observator al vieţii de la Curtea otomană, dar şi al societăţii otomane în general. Sultanul Ahmed al III-lea în diferite costumaţii, o concubină însărcinată, ofiţerul de ieniceri, şeful eunucilor, marele vizir în haine de ceremonie, sacagiul, dervişul, imamul, cofetarul, bărbierul ambulant, dansatoarea, îndrăgostitul, domniţa valahă sunt doar câteva dintre personajele suprinse de artistul flamand. Dincolo de ţinutele absolut încântătoare, acesta explică ocupaţiile şi chiar caracterul personajelor. Spre exemplu, despre marinarii otomani el spune: „Sunt insolenţi şi provoacă tot felul de probleme. Se spune că sunt trei nenorociri pentru Istanbul: ciuma, incendiile şi marinarii”.

Albumul a fost tipărit şi în alte părţi ale Europei – în Spania sub titlul „Colección de Trajes de Turquia”, iar în Anglia cu titlul „Costumes of Turkey”, având o contribuţie deosebită la cunoaşterea modei din cuprinsul Imperiului şi la răspândirea stilului vestimentar otoman în Europa, mai ales în rândul celor înstăriţi. Albumul este cu atât mai valoros şi mai interesant deoarece cuprinde şi trei portrete ale unor personaje din spaţiul românesc: Domniţă valahă, Gentilom valah, Domnişoară valahă.

Micro-expoziţia va fi deschisă la Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada 24 septembrie – 18 octombrie 2015 şi poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00.