„Săpăturile noastre din această vară din perimetrul văii pârâului Sărat a scos la iveală mai multe artefacte daco-romane din secolelor I şi II. Se ştia că dacii buri din zona Ocnelor Mari avea stabilite relaţii comerciale cu Imperiul Roman înaintea războaielor. Pentru că obiectele găsite aici datează de dinaintea acestor războaie şi sunt un amestec al celor două culturi. De la ceramică până la obiecte de uz casnic. Cert este însă că la toate locuinţele găsite aici am găsit un strat de arsură iar deasupra nu mai există nimic. Dar vorbim de un incendiu de proporţii. am găsit multe lucruri vitrificate. Nu ştim acum cu exactitate dacă acest incendiu produs între anii 150-200 după Hristos a dus la dispariţia acestei aşezări, deşi concluziile preliminare spre asta se îndreaptă”, a declarat prof. Bărbulescu.
În urmă cu patru ani, în imediata apropiere a acestui şantier, o echipă de arheologi a găsit centrul acestei aşezări cu o clădire de tip administrativ având de asemenea urmele unui incendiu.
„Această aşezare, dacă folosim datele pe care le avem acum şi aproximăm matematic, ar rezulta peste 100 de locuinţe dispuse în ava şi amonte de aici în valea pârâului Sărat. Anul viitor vor fi reluate cercetările în zonă pentru a afla mai multe detalii despre istoria antică a Ocnelor”, a mai adăugat prof Bărbulescu.
Ocnele Mari este considerat cel mai vechi oraş al judeţului, fiind atestat de acum 2.000 de ani ca un important centru minier, sarea exploatată aici fiind transportată cu plutele pe Olt şi apoi pe Dunăre în Imperiul Roman.
Sursa: Agerpres