Cât de veche este de fapt stomatologia: prima dovadă a intervenţiei unui dentist
Arheologii au descoperit această măsea într-un sit din nordul Italiei în anul 1988, iar testele desfăşurate recent au demonstrat că provine de la sfârşitul Paleoliticului Superior, având o vârstă estimată între 13.820 şi 14.160 de ani. Stefano Benazzi, paleoantropolog la Universitatea din Bologna şi co-autor al studiului despre această măsea, a recunoscut că oamenii de ştiinţă au remarcat urmele tratamentului stomatologic aplicat măselei abia la mai bine de 25 de ani după descoperirea sa.
Cercetătorii au observat o carie în măsea care conţinea fragmente de smalţ dentar, fragmente ajunse în carie în urma aplicării unei forme primitive de tratament. Această intervenţuie a fost realizată înainte de moartea specimenului uman la vârsta de aproximativ 25 de ani, conform analizei altor fragmente osoase. Prezenţa acestor aşchii sau fragmente de smalţ în interiorul cariei demonstrează că oamenii de la sfârşitul Paleoliticului deţineau nişte cunoştinţe medicale de bază.
Oamenii de ştiinţă au încercat să reproducă această formă de intervenţie medicală prin perforarea peretelui de smalţ al unui molar cu diferite instrumente primitive realizate din os, lemn sau cremene. Ei au ajuns la concluzia că acest tip de intervenţie a fost realizată cu un instrument din cremene ascuţită. Inutil să adăugăm cât de dureroase erau aceste intervenţii.
Înainte de această descoperire, recordul pentru cea mai veche practică stomatologică provenea din Neolitic, de acum aproximativ 6.500 de ani. În acest caz este vorba despre astuparea cariei de pe un canin cu ceară de albine. Acest canin a fost descoperit pe o mandibulă umană din Slovenia în urmă cu mai bine de un secol, conform LiveScience.
Un alt studiu publicat în anul 2006 de revista Nature indica descoperirea unor dovezi privind practicarea de foraje dentare în vestul Pakistanului în urmă cu 6.000 până la 9.000 de ani, cu instrumente realizate din piatră.