Iniţial, această misiune urma să se încheie în decembrie 2015. La sfârşitul misiunii sale, sonda Rosetta se va prăbuşi probabil pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, care se află în prezent la 295 de milioane de kilometri de Terra. În acel stadiu al misiunii, cometa se va afla deja pe drumul de întoarcere spre marginea sistemului solar, iar Rosetta nu va mai dispune de suficientă energie solară pentru a funcţiona.
Prelungirea misiunii, anunţată oficial marţi de un comitet al ESA, „este o veste extraordinară pentru ştiinţă”, a susţinut Matt Taylor, cercetător din cadrul programului acestei misiuni.
„Vom avea astfel posibilitatea de a observa declinul activităţii de la nivelul cometei, pe măsură ce aceasta se va îndepărta din nou de Soare şi vom avea şi posibilitatea de a ne apropia mai mult de cometă pentru a aduna mai multe date”, a explicat el.
Cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko provine din Centura Kuiper, un nor de comete, asteroizi şi planetoizi aflat în sistemul nostru solar, dincolo de orbita planetei Neptun (de unde şi denumirea de obiecte transneptuniene). Identificarea compoziţiei sale chimice poate oferi noi date despre nebuloasa de praf şi gaze fierbinţi din care s-a născut Soarele şi apoi restul sistemului solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani.
Lansată în 2004, Rosetta a parcurs deja peste 6 miliarde de kilometri prin spaţiu. Această misiune are un buget de 1,3 miliarde de euro. După lansarea din martie 2004, Rosetta a orbitat de trei ori Pământul şi o dată planeta Marte pentru a dobândi viteza necesară ajungerii la destinaţie.
Rosetta are anvergura de 32 de metri, de la un capăt la altul al panourilor solare care îi asigură necesarul de energie şi care măsoară fiecare câte 14 metri lungime. Sonda este de 125 de ori mai mică decât cometa 67P, care are diametrul estimat la 4 kilometri. De dimensiunea unui frigider, modulul Philae cântăreşte 100 de kilograme.
Sursa: Agerpres