”Ordinea hastatică”
Răcirea compusului URu2si2 la aproape zero grade produce o reacţie ciudată care crează o nouă proprietate a materiei ce i-a lăsat pe cercetători fără răspuns de aproape 30 de ani.
Ceea ce au observat oamenii de ştiinţă în cazul răcirii compusului de uraniu era că substanţa crea o rupere a dublei simetrii-T. Practic, pentru a reveni la starea anterioară, moleculele ar fi trebuit să dea timpul înapoi de patru ori.
Fizicienii au denumit această nouă proprietate ordine hastatică – după cuvântul hasta, un cuvânt latin care înseamnă suliţă, cu care seamănă particulele în starea ordonată. Practic, răcit la temperatura de -261 de grade Celsius, se observa o descreştere a „haosului” din sistem: moleculele treceau brusc într-o stare ordonată, proces însoţit de o emisie de căldură căreia oamenii de ştiinţă nu-i puteau găsi o explicaţie.
Constantele variabile
Teoria relativităţii formulată de Einstein postulează că viteza luminii este o constantă ce nu poate fi schimbată. Studii recente au arătat însă că aceasta poate varia în norii interstelari. Unii fizicieni nu vor nici măcar să se gândească la implicaţiile pe care le-ar putea avea această teorie care ar pune sub semnul întrebării cunoştinţele noastre legate de mărimea Universului şi de materia nucleară.
Dispariţia europenilor antici
Cercetările efectuate asupra unui număr de 37 de schelete descoperite în Europa centrală şi care ar data de acum între 7.500 şi 2.500 de ani au arătat că linia genetică a europenilor s-a transformat brusc în urmă cu 4.500 de ani.
Alte studii au arătat că europenii antici aveau pielea închisă la culoare şi ochii albaştri, însă specialiştii nu au reuşit să identifice un eveniment care să justifice schimbările genetice care au avut loc.
Tetraneutronii
În 2001, cercetătorii de la un accelerator de particule din Franţa a observat ceva ce nu ar fi trebuit să existe. Un grup stabil de patru neutroni legaţi care a schimbat tot ce ştiam despre nucleul atomic. Aceste structuri au fost numite tetraneutroni şi se crede că ar fi similare cu ”elementul zero”, cel care lipseşte din tabelul periodic.
Enigma valorii-C
O salamandră are de 40 de ori mai mult ADN decât un om care are la fel de multe gene ca o tomată. Lipsa unei coralaţii între mărimea genomului şi complexitatea organismelor se numeşte ”paradoxul valorii-C”.
Puteţi consulta mai multe astfel de enigme în videoclipul de mai jos.
Sursă: IFLScience