Miercuri, două raze opuse de protoni au fost ghidate una către cealaltă în cele patru puncte de coliziune situate pe tunelul acceleratorului.
Energia coliziunii a fost de 13 miliarde de electronvolţi (unitate de măsură care se foloseşte în fizica nucleară şi în chimie pentru a exprima energia cinetică a particulelor subatomice precum şi energia absorbită sau degajată în reacţiile nucleare sau chimice). La prima încercare, care s-a încheiat la începutul lui 2013, cercetătorii au reuşit să obţină opt miliarde de electrovolţi.
”Coliziunile fizice” vor fi demarate în iunie. Atunci, razele vor conţine mai mulţi protoni, în jur de 2.800, faţă de cei unu sau doi care circulă în prezent prin tuneluri. Experimentele vor fi monitorizate de toate detectoarele de care dispune laboratorul, în speranţa de a descoperi particule exotice, nemaîntâlnite până acum.
Pentru moment, coliziunile fac parte din procesul de testare graduală menit să asigure că nimic nu este trecut cu vederea, dar şi că nimic nu va merge prost când acceleratorul va fi folosit la o capacitate mai mare.
Ciocnirile de particule din interiorul LHC sunt generate de cercetători pentru a recrea condiţiile existente la scurt timp după Big Bang, în primele clipe de viaţă ale Universului. În cadrul unei reuşite ştiinţifice extraordinare din 2012, cercetătorii de la CERN au anunţat că au descoperit o nouă particulă subatomică, un element de bază aflat la temelia Universului, care s-a dovedit a fi celebrul boson, imaginat şi numit cu o jumătate de secol înainte de fizicianul Peter Higgs.
Speranţele oamenilor de ştiinţă legate de acceleratorul de particule operat de CERN vizează descifrarea principiilor de funcţionare ale „Modelului Standard” – modelul teoretic ce descrie felul în care Universul funcţionează la nivel de particule elementare -, dar şi realizarea unor noi descoperiri într-un domeniu inovator, denumit „Noua fizică”.
Acestea vizează căutarea materiei întunecate, care reprezintă până la 96% din masa Universului şi care poate fi detectată doar prin influenţa pe care o are asupra materiei vizibile din jurul ei.
Sursă: BBC