Mulţi consideră că poftele sunt un mesaj important al organismului nostru care ne avertizează atunci când avem anumite deficienţe nutritive. Spre exemplu, când îţi doreşti ciocolată, în cultura populară se presupune că ai o lipsă de magneziu. Psiholoaga Eva Kemps de la o universitate din Australia susţine că nu există prea mult adevăr în această afirmaţie, având în vedere că există multe alte alimente care conţin mai mult magneziu, cum ar fi spanacul.
„Ironic, oamenii nu poftesc niciodată spanac”, spune psiholoaga.
Cu toate că există anumite circumstanţe rare în care un deficit de substanţe nutritive poate duce la apariţia unor astfel de pofte – spre exemplu, femeile însărcinate sau copii pot pofti sau chiar mănâncă uneori gheaţă sau nisip – Kemps spune că poftele ţin mai mult de psihologie decât de fiziologie. Ea susţine că anumite emoţii sau amintiri pot stârni dorinţa de a mânca ceva anume.
Kemps a realizat 130 de interviuri pentru a încerca să determine de ce avem anumite pofte. Se pare că, pe lângă gust şi miros, un factor decisiv este stimulul vizual. Cu ajutorul acestei informaţii, psiholoaga a reuşit să reducă poftele, manipulând ceea ce participanţii la studiu vedeau.
„Piedica vizuală ar trebui să-ţi dea oportunitatea să reduci imaginile unor mâncăruri pe care le pofteşti”, susţine ea. Acum se concentrează pe prevenirea apariţiei unor pofte ce ar putea duce la eventuale probleme de sănătate.
Kemps speră ca rezultatele cercetării să o ajute să trateze persoanele care au tulburări alimentare.
„Trebuie să facem ceva să-i ajutăm pe aceşti oameni să facă faţă acestor pofte”, spune ea.
Kemps a adăugat că este mai bine ca atunci când aceste pofte apar să fie satisfăcute. „Este mai bine să nu rezistaţi tentaţiei. Pe măsură ce pofta va devenit mai puternică, veţi ajunge să fiţi obsedat de ea”, susţine cercetătoarea.
Sursă: Science Alert