Capsula Dragon, lansată cu succes spre ISS. SpaceX nu a reuşit, însă, să recupereze primul etaj al rachetei

Această misiune marchează încă un pas făcut de compania americană, care vizează dezvoltarea unor rachete capabile să decoleze, dar şi să aterizeze, reducând astfel considerabil costurile acestor misiuni spaţiale, informează Reuters.

„Această misiune ar putea să schimbe complet felul în care abordăm problematica transportului în spaţiu”, a declarat Hans Koenigsman, vicepreşedintele companiei SpaceX, într-o conferinţă de presă organizată înainte de lansare.

• Papa Francisc, vizat de un atentat cu bombă. Vaticanul a fost informat de serviciile secrete britanice
• Cât internet au consumat românii în anul 2024?

Racheta Falcon 9, care are o lungime de 63 de metri, având la bordul ei capsula Dragon, a fost lansată de la baza aeriană Cape Canaveral marţi, la ora locală 16.10.

Programată iniţial pentru luni, lansarea a fost amânată cu o zi, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile.

După ce a plasat cu succes capsula Dragon pe orbită, primul etaj al rachetei purtătoare a efectuat o manevră de întoarcere, şi-a pornit motoarele care o ghidau în timpul coborârii spre Terra, şi-a desfăşurat eleroanele cu rol de stabilizare şi pilonii de aterizare şi a coborât pe o barjă aflată în Oceanul Atlantic, la o distanţă de aproximativ 380 de kilometri de oraşul Jacksonville din statul american Florida.

„Racheta a coborât pe barjă, însă a coborât mult prea brutal pentru a supravieţui”, a declarat miliardarul Elon Musk, fondatorul şi CEO-ul companiei SpaceX, într-un mesaj publicat pe Twitter. În cadrul unei alte misiuni de testare, în ianuarie, lansatorul a rămas fără suficient lichid hidraulic pentru eleroanele de stabilizare şi s-a prăbuşit pe o barjă similară.

O a doua încercare, în februarie, a fost anulată din cauza mareei, însă racheta lansatoare a parcurs cu succes secvenţa programată pentru aterizare, coborând după o traiectorie perfect verticală, înainte de a plonja în ocean şi de a se dezintegra.

Obiectivul principal al lansării de marţi constă în expedierea spre ISS a unei încărcături de aproape două tone, constând în alimente, apă, îmbrăcăminte şi echipamente – inclusiv un aparat italian de espresso -, dar şi diverse materiale pentru experimentele ştiinţifice care sunt efectuate la bordul staţiei.

SpaceX vrea să devină prima companie care va reuşi să recupereze un lansator, o abordare care ar duce la o scădere drastică a costurilor misiunilor spaţiale, cu ajutorul unor rachete parţial reutilizabile, ce ar putea să efectueze călătorii între Terra şi Marte. Deşi acest obiectiv nu a fost deocamdată îndeplinit, compania americană are programate alte 12 lansări cu rol de testare pentru acest an, iar următoarea dintre ele ar trebui să aibă loc pe 22 iunie.

Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

SURSA: Mediafax